Adevărul ascuns din spatele cifrelor despre deficitul României

Consilierul prezidenţial spune că deficitul real al țării a depășit 9% din PIB în 2023, din cauza datoriilor ascunse și a plăţilor amânate.

Cifrele oficiale nu arată întreaga situaţie

Ce se află în spatele deficitului bugetar anunțat de Guvern? Rareș Burnete, consilier prezidenţial, a explicat într-un interviu la Digi 24 că situaţia financiară a României a fost mai gravă decât arătau datele oficiale.

„Realitatea este că noi am pornit de la un deficit mai mare decât cel din hârtie, chiar dacă e greu de calculat. Pentru că, pe lângă tot ceea ce vedem în execuțiile bugetare, statul are datorii pentru concedii medicale și datorii către furnizorii de energie pentru schema de plafonare. Se întâmplă unele lucruri, cum ar fi faptul că mulţi contractori ai statului, nefiind siguri că își recuperează TVA-ul, nu depun facturile. Există și o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat.”

„Realitatea este că Guvernul Bolojan, când a pornit la drum, și noi, când ne-am apucat să reducem deficitul, nu am plecat de la cifra din actele oficiale, ca să zic aşa, ci de la una mai mare. De la cât am plecat? Undeva între 9 și 10% probabil, deşi e greu de estimat. Poate era 9,3%. E cu adevărat greu de estimat lucrul ăsta. Şi atunci, deşi când vă uitaţi spuneţi

Datorii ascunse și impactul lor asupra deficitului

Statul român a acumulat obligaţii financiare care nu au apărut în statisticile oficiale. Printre acestea se numără facturi neplătite către furnizorii de energie și sume nereturnate pentru TVA.

De ce nu sunt toate cheltuielile evidenţiate?

Burnete a explicat că unele plăţi au fost amânate sau înregistrate parţial. Acest lucru a creat o „zonă gri” a deficitului, greu de cuantificat. În iulie 2023, Guvernul Bolojan a preluat un deficit substanţial mai mare decât cel declarat public.

„Ce se întâmplă în clipa de faţă este că, cu aceste cifre, venim , vedeţi , sau Ministerul de Finanţe le aduce la lumină. De aceea senzaţia e că deficitul nu scade deloc. Pentru că şi unele cifre care erau într-o zonă gri astăzi le punem pe masă. Şi acesta este unul dintre motivele pentru care nici Comisia, nici finanţatorii noştri internaţionali nu ne-au retrogradat şi continuă să ne finanţeze. Pentru că această schimbare de atitudine a României, în sensul în care punem cifrele corecte pe masă, se vede şi este vizibilă pentru toată lumea.”

Măsurile guvernului și perspectivele pentru anii următori

Ce s-a făcut pentru a reduce acest deficit? Burnete a spus că ajustările bugetare din iulie au avut un efect limitat pe termen scurt.

„Gândiţi-vă la măsurile pe care le-a luat Guvernul actual. Cât timp a trecut de când sunt la putere? Două luni? Şi ele operează doar până la finalul anului. Mi-era foarte greu să-mi imaginez că în iulie poţi lua nişte măsuri care să reducă drastic deficitul de la care porneai. Dar dacă vă uitaţi pe proiecţiile Guvernului şi pe cele ale Comisiei Europene, veţi vedea că anul viitor efectul va fi foarte mare, că deficitul se va duce spre şase la sută.”

Scăderea deficitului este un proces treptat, iar autorităţile trebuie să rămână consecvente în aplicarea reformelor.

Burnete a subliniat că transparența promovată de noul guvern a contribuit la menţinerea încrederii instituţiilor internaţionale. Pentru cetăţeni, acest lucru înseamnă stabilitate financiară și șanse mai mari de redresare economică.

• Deficitul real a fost mai mare decât cel oficial
• Guvernul a început să facă publice datoriile ascunse
• Măsurile de reducere a deficitului se vor vedea pe termen lung

Reacţii și așteptări pentru economie

Deși cifrele pot părea îngrijorătoare, consilierul prezidenţial este optimist că ţara merge în direcția bună. Totuși, el atrage atenţia că efectele măsurilor vor apărea treptat.

Un aspect important rămâne controlul cheltuielilor publice. Guvernul trebuie să gestioneze atât datoriile deja existente, cât și noile obligaţii. Burnete a recunoscut că procesul de regularizare a conturilor va dura câţiva ani, dar există speranțe pentru stabilitate.

„Deficitul României a scăzut şi este pe o traiectorie de scădere şi veţi vedea că şi de acum înainte va rămâne pe o traiectorie descendentă.”

Analiștii spun că stabilizarea economică depinde de continuitatea reformelor. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor reuși să menţină acest curs.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportGheorghe Hagi ar fi luat în calcul demisia după eșecul cu Bosnia și HerțegovinaGetPonyTransportatorii pot primi până la 100% din diferența de preț dintre un camion electric și unul dieselBravonetSpotlight a atras peste 320.000 de vizitatori la București și a stabilit un record la ediția aniversarăLylaO masă ultraprocesată a stimulat mai mult insulina decât una cu profil nutritiv similar, într-un studiuRevista IoanaPregătirea podelei pentru parchet ajunge la 370 sau 535 de lei în simularea pentru o cameră de 20 mpNews24Aeroportul din Riad oprește zborurile până sâmbătă după atacuri Houthi soldate cu 14 morți