Ilie Bolojan își prezintă bilanțul la plecarea din Guvern, înaintea rectificării bugetare

Fostul premier Ilie Bolojan și-a prezentat miercuri, 21 octombrie 2026, bilanțul de final de mandat, la o zi după învestirea Guvernului Niculescu. În mesajul adresat cetățenilor, el susține că a demonstrat posibilitatea unei guvernări fără minciuni, care respectă banii publici și cetățenii.

Bolojan a scris că a considerat o onoare conducerea Guvernului și că speră să le fi oferit încredere celor care își doresc o Românie onestă. A afirmat că a încercat să facă pentru țară tot ce era omenește posibil și că încheierea mandatului nu pune capăt responsabilității sale față de România.

Mesajul publicat miercuri dimineață cuprinde mulțumiri pentru colegi, colaboratori, parteneri și cetățeni, pentru înțelegerea manifestată în timpul dificultăților traversate. Fostul premier și-a reafirmat încrederea în țară și a încheiat cu o urare de ocrotire divină pentru români.

Predarea conducerii ministerelor începe înaintea rectificării bugetare și a elaborării bugetului pentru 2027. Noul premier, Luca Niculescu, leagă finanțarea angajamentelor cabinetului de încasările fiscale, investiții și folosirea mai eficientă a fondurilor europene.

Liberalii apără mandatul încheiat și rămân în opoziție

Liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Bolojan plecând de la Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac. Gigel Știrbu a asociat această plecare cu normalitatea, onestitatea și demnitatea, în opoziție cu deplasările însoțite de mașini cu girofar și de personal de protecție pe care le-a atribuit altor conducători.

Mircea Fechet a scris pe Facebook că Bolojan nu ar avea la dispoziție limuzine înregistrate pe numele unor intermediari sau averi de oligarh. În aprecierea sa, criticile primite de Bolojan și PNL au venit după asumarea obiectivului de a lăsa țara într-o situație mai bună decât cea găsită la preluarea guvernării.

Liberalul Romeo Duca a formulat acuzații neconfirmate despre cei veniți la conducere, invocând călătorii la Mykonos, bani ascunși în cutii de pantofi și influența unui om care și-ar ascunde un ceas scump, a cărui cumpărare, în opinia sa, probabil nu ar putea fi justificată. Aceste afirmații îi aparțin lui Duca, a cărui declarație a fost preluată de la News.ro.

Partidul Național Liberal (PNL) a decis să treacă în opoziție, dar să susțină învestirea cabinetului Luca Niculescu, invocând necesitatea formării unui guvern. Votul favorabil a fost acordat marți, 20 octombrie.

Niculescu începe predarea portofoliilor cu fondurile europene

Premierul avea programată miercuri participarea la cinci ceremonii de instalare a miniștrilor, potrivit agendei transmise de Biroul de presă al Guvernului și relatate de Agerpres. Este prima zi în care se predau portofoliile după depunerea jurământului de către noul cabinet.

Programul anunțat cuprinde:

• Ora 9:00, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu preia funcția de ministru de la Dragoș Pîslaru.
• Ora 9:40, Ministerul Afacerilor Externe: Dan Neculăescu îi succede Oanei Țoiu.
• Ora 10:15, Ministerul Educației și Cercetării: Sorin Costreie preia conducerea de la Mihai Dimian.
• Ora 11:00, Ministerul Apărării Naționale: Ștefan Radu Oprea preia portofoliul de la Radu Miruță, care îl exercita interimar.
• Ora 11:45, Ministerul Culturii: Ioana Ciocan îi succede lui Demeter András István.

Din PSD provin Ghigiu și Oprea; Neculăescu nu are afiliere politică. Potrivit Newsweek România, Costreie a fost consilierul președintelui României, Nicușor Dan.

La ora 9:00, în afara ceremoniilor din agenda premierului, Marian Neacșu preia de la Cătălin Predoiu conducerea Afacerilor Interne. Neacșu este și vicepremier. Niculescu nu va fi prezent la predare; ulterior, cei doi sunt așteptați să facă declarații de presă.

Programul relatat de tvrinfo.ro include predarea Ministerului Muncii la ora 8:00, ceremoniile de la Dezvoltare și Transporturi la 10:30, cea de la Mediu la 11:00 și instalările de la Justiție și Sănătate la prânz.

Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Sănătății, care preia mandatul de la Cseke Attila, avea anunțată pentru ora 12:00, la sediul ministerului, o conferință de presă privind situația financiară a sistemului sanitar, potrivit Adevărul.

Foștii miniștri transmit mesaje la predarea mandatelor

Dragoș Pîslaru, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, care a exercitat și interimatul la Muncă după retragerea Partidului Social Democrat (PSD) din Guvernul Bolojan, a scris pe Facebook despre perioada petrecută în Executiv: „A fost o perioadă intensă, care a cerut promptitudine, echilibru și decizii deloc ușoare, dar în care am încercat să păstrez mereu atenția îndreptată către oameni”.

Oana Țoiu, fostă ministră a Afacerilor Externe, a publicat pe Facebook, după învestirea cabinetului, mesajul: „A fost o onoare să-mi pot servi țara, alături de oameni buni, în vremuri grele. Vă mulțumesc!”.

Mihai Dimian, fost ministru al Educației și Cercetării, le-a transmis celor cu care a lucrat, în mesajul său de încheiere a mandatului: „A fost o perioadă dificilă, atât pentru dumneavoastră, cât și pentru mine. Vă mulțumesc pentru muncă, răbdare, sprijin, dar și pentru propunerile și observațiile care m-au ajutat să găsesc soluții mai bune pentru provocările cu care m-am confruntat”.

Dimian a susținut că și-a îndeplinit atribuțiile cu bună-credință și cu atenție la viitorul copiilor. El intenționează să rămână implicat în educație și cercetare după ieșirea din minister.

Demeter András István, fost ministru al Culturii, a scris marți pe Facebook: „Pasăm o ștafetă pe care am purtat-o pe un drum când lin, când accidentat. Mai mult accidentat decât lin. Dar… am dus-o. Fără s-o scăpăm din mână. Vă mulțumesc, tuturor, pentru plasa de siguranță oferită și pentru încredere! Vă doresc, tuturor, un drum mai ușor în continuare și o traiectorie mult mai simplă”.

Reorganizarea Guvernului introduce două funcții de ministru delegat

Prima ședință a noului Executiv a avut loc marți, 20 octombrie 2026. Guvernul a adoptat atunci, potrivit Observator News, o ordonanță de urgență care reorganizează aparatul guvernamental și creează două funcții de ministru delegat. Marian Neacșu va coordona aparatul guvernamental, sprijinit de propria echipă.

Costinel-Bogdan Dumitru primește atribuțiile de ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială. Sorin-Gabriel Ionescu ocupă funcția de ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este condus de Ștefan-Ovidiu Popa. Alexandru Nazare își păstrează portofoliul Finanțelor, iar Radu Marinescu conduce Justiția.

Portofoliul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului îi revine lui Daniel-Cătălin Zamfir. La Energie este Dumitru Chisăliță, iar de Agricultură și Dezvoltare Rurală răspunde Florin-Ionuț Barbu.

La Mediu, Ape și Păduri, mandatul îi revine Nataliei-Elena Intotero. Marcel-Alexandru Stoica este titularul portofoliului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar Petre-Florin Manole, al celui pentru Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială.

Niculescu vrea ca titularul funcției de ministru delegat pentru digitalizare să lucreze împreună cu ANAF și Ministerul Finanțelor la creșterea veniturilor statului. Primele rezultate ar urma să apară în 2027. Premierul a invocat experiența acumulată de noul titular, de-a lungul mai multor ani, într-o mare companie privată.

În evaluarea premierului, încasările din taxe au crescut în 2026 față de 2025. Niculescu a susținut că România are cel mai mare decalaj între taxa pe valoarea adăugată (TVA) datorată și cea colectată, deși veniturile fiscale sunt printre cele mai reduse din Europa.

Decizia privind taxele din 2027 depinde de execuția bugetară

La Palatul Victoria, după prima ședință a cabinetului, prim-ministrul Luca Niculescu a fost întrebat dacă poate garanta absența unor taxe suplimentare în anul următor: „În momentul de față răspunsul este același. Vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului, evident că nu este dorința nimănui de a introduce taxe noi și vom face tot ce putem ca cei mai vulnerabili să fie protejați”.

Despre agenda imediată a Executivului, premierul a declarat: „Prioritatea, după cum am spus, este îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Avem câteva urgențe pe care le cunoaștem cu toții: rectificarea bugetară care va veni foarte curând, apoi avem de făcut bugetul pentru anul viitor, pregătirea pentru iarnă”.

Pe 15 octombrie 2026, când a depus în Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, Niculescu a publicat pe Facebook cinci priorități, într-un mesaj relatat de Presa Digitală:

• Rectificarea bugetului pentru a preveni blocarea spitalelor, aprovizionării cu medicamente și plăților datorate primăriilor și firmelor.
• Adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de încheierea anului 2026.
• Sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru plata facturilor din timpul iernii.
• Relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și majorarea veniturilor bugetare.
• Consolidarea apărării și securității naționale.

Economistul Adrian Negrescu a apreciat, înaintea învestirii, că rectificarea trebuie să finanțeze obligațiile restante ale statului față de firme, spitale și cetățeni, inclusiv rambursările de TVA și indemnizațiile aferente concediilor medicale, potrivit Cronica Presei.

În opinia sa, plata acestor datorii înainte de sărbători ar putea oferi companiilor resurse pentru salarii și furnizori și ar putea reduce presiunea asupra prețurilor. Negrescu a avertizat că statul trebuie să își plătească facturile înainte de a solicita disciplină fiscală altor participanți la economie.

Furnizorilor de energie li se datorau circa 8 miliarde de lei, arătau datele ANRE citate în aceeași relatare.

În evaluarea lui Negrescu, economia ar fi ferită de un șoc la începutul lui 2027 dacă nu ar apărea taxe noi în ianuarie. Economistul consideră totodată dificil de atins deficitul-țintă de 5,2% din PIB pentru anul următor, după un an în care economia a stagnat.

Tot în evaluarea economistului, măsurile sociale fără resurse de finanțare clar identificate ar putea determina majorări de taxe sau critici din partea agențiilor de rating.

Programul propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Programul de guvernare păstrează cota unică și propune renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri din 2027. Pentru 2030, documentul stabilește ca obiectiv coborârea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

Potrivit Cronica Presei, scutirile de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) se numără printre schimbările cu efecte concrete prevăzute pentru 2027. Regulile aplicării lor ar urma să fie stabilite până la sfârșitul lui 2026.

Niculescu a condiționat finanțarea măsurilor sociale cerute de PSD de rectificare și de construcția bugetului următor. El a afirmat că Guvernul va căuta resurse în interiorul limitelor bugetare existente.

Nu au fost anunțate pragurile de venit pentru eventualele ajutoare și nici numărul estimat al beneficiarilor, potrivit Financiarul.

Premierul a indicat patru surse de finanțare: îmbunătățirea colectării veniturilor, care, în aprecierea sa, produce deja rezultate; creșterea economică de aproximativ 2% în 2027, potrivit prognozelor pe care le-a invocat; majorarea investițiilor; folosirea mai eficientă a fondurilor europene împreună cu echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Pentru Niculescu, încadrarea în ținta de deficit, diferența dintre cheltuielile și veniturile bugetare, ține de obligațiile internaționale ale României. Cifrele exacte vor fi prezentate după evaluarea de la încheierea anului fiscal și bugetar. Premierul le-a mulțumit lui Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, și colegilor de la Banca Națională pentru eforturile lor.

Programul prezentat pentru învestire permite aprobarea unei cheltuieli permanente noi numai dacă există o sursă permanentă de finanțare și avizul Ministerului Finanțelor. Reducerea deficitului ar urma să se bazeze pe gestionarea mai eficientă a banilor publici, încasări fiscale îmbunătățite și combaterea evaziunii de amploare.

La prezentarea programului în Parlament, Niculescu și-a formulat angajamentul privind cheltuielile astfel: „Statul își va reduce mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat înainte de a cere ceva în plus contribuabililor corecți”.

Tot atunci, el a susținut necesitatea stabilității bugetare, dar a respins o ajustare realizată prin sacrificarea nivelului de trai.

Reluarea indexării pensiilor rămâne condiționată de deficit

În discursul de învestire din Parlament, pe 20 octombrie, când avea încă statutul de premier desemnat, Niculescu a anunțat: „Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit”.

Forma sprijinului pentru pensionari rămâne neprecizată: Niculescu nu a spus dacă acesta va însemna plăți unice, ajutoare periodice ori un alt tip de asistență socială, potrivit Financiarul.

Finanțarea pensiilor publice și costul ajutoarelor sociale promise trebuie cuprinse în bugetul pe 2027. Potrivit Mediafax, Niculescu a avertizat că dobânzile consumă aproape unul din zece lei încasați de stat, în timp ce datoria publică a trecut de 60% din PIB.

Referindu-se în Parlament la diminuarea puterii de cumpărare, Niculescu a precizat: „Nu putem promite recuperarea imediată a pierderilor acumulate, dar avem obligația să îi protejăm pe cei mai vulnerabili și să construim condițiile refacerii veniturilor reale”.

Valoarea punctului de referință, indicatorul folosit la calcularea pensiilor publice, este de 81 de lei din 1 septembrie 2024, când a început aplicarea Legii 360/2023. Nivelul a fost păstrat în 2025 și în 2026.

Pentru 2025, suspendarea indexării generale a fost stabilită prin Ordonanța de urgență 156/2024. Pentru 2026, menținerea indicatorului a fost prevăzută de Legea 141/2025 privind măsurile fiscal-bugetare.

Înghețarea indicatorului nu a împiedicat ajustarea unor pensii individuale. Pentru pensiile care au rămas nemodificate, inflația a redus puterea de cumpărare.

Din 1 septembrie 2024 se aplică Legea 360/2023, care prevede actualizarea în fiecare ianuarie a valorii punctului de referință (VPR). Formula, explicată de Financiarul, adună rata medie anuală a inflației cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, calculată după eliminarea efectului inflației.

Dacă unul dintre indicatori este negativ, iar celălalt pozitiv, valoarea negativă este exclusă din calcul. Dacă ambii sunt negativi, punctul de referință nu se majorează. Legea prevede și limite ale creșterii, în funcție de încasările din contribuții sociale și de inflație.

Niculescu leagă creșterea veniturilor de investițiile private

La învestire, Niculescu a susținut că România s-a apropiat de economiile dezvoltate ale Europei, a atras investiții și a înregistrat o îmbunătățire a nivelului de trai. În aprecierea sa, câștigurile nu au fost împărțite egal, iar modelul economic care le-a susținut și-a atins limitele.

Argumentul premierului este că majorarea consumului nu mai poate fi alimentată prin importuri și împrumuturi. El consideră că datoria publică nu poate înlocui productivitatea, iar banii europeni nu pot compensa permanent nivelul insuficient al investițiilor private.

Obiectivele anunțate includ eliminarea privilegiilor nejustificate, păstrarea investițiilor existente și atragerea unora noi. În viziunea sa, salariile pot avansa dacă economia produce mai multă valoare în România.

Niculescu și-a exprimat speranța că aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică va avea loc curând, invocând fonduri de investiții care plasează bani exclusiv în statele membre.

Niculescu a anunțat măsuri rapide pentru finanțările europene. Încă înainte de învestire, el trecuse printre urgențe închiderea PNRR fără pierderi, rectificarea în limita deficitului asumat, adoptarea bugetului și asigurarea securității energetice pe timpul iernii.

Fără administrarea fondurilor și validarea cererilor de plată, proiectele se pot bloca. Niculescu a indicat săptămâna următoare drept moment probabil pentru noi informații despre folosirea banilor europeni.

Învestirea încheie aproape șase luni de criză politică

Marți, 20 octombrie, Guvernul Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului: 280 de parlamentari l-au susținut, cu 47 mai mulți decât pragul necesar. În cabinet, PSD deține 11 portofolii ministeriale. PNL și UDMR s-au numărat printre formațiunile care au susținut învestirea, potrivit Financiarul.

La depunerea programului, Niculescu prezentase o echipă formată din propunerile PSD pentru ministere și din specialiști fără afiliere politică. El le mulțumise și parlamentarilor minorităților naționale și celor din alte grupuri care anunțaseră că îl vor susține, fiecare cu propriile condiții.

După învestire, premierul a explicat componența cabinetului: „Este un guvern mixt reprezentat de Partidul Social Democrat căruia vreau să-i mulțumesc pentru că și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare într-o perioadă care într-adevăr nu este simplă”.

Niculescu a relatat că, după trei tentative nereușite de formare a unui guvern, președintele îi oferise alegerea între o formulă politică, una mixtă și una tehnocrată. A afirmat că rezultatul conta pentru el mai mult decât preferința pentru o anumită variantă.

Demiterea cabinetului Bolojan, la 5 mai 2026, a deschis criza politică. La 5 octombrie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Luca Niculescu, a patra propunere pentru această funcție. Înaintea lui eșuaseră tentativele cu Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.

Marți, șeful statului a semnat decretul de numire a Guvernului. Premierul și miniștrii au depus jurământul în aceeași seară, la Palatul Cotroceni.

Președintele Nicușor Dan l-a felicitat pe Niculescu: i-a remarcat programul, rapiditatea cu care a alcătuit echipa și majoritatea obținută în Parlament. În aprecierea șefului statului, aceste abilități vor fi necesare și de acum înainte.

Felicitări au venit și de la Maia Sandu, de la Roberta Metsola, care conduce Parlamentul European, și de la Ursula von der Leyen, aflată la conducerea Comisiei Europene.

După ceremonia de la Cotroceni, Niculescu s-a deplasat la Palatul Victoria, unde a discutat peste 20 de minute cu Bolojan. Prima ședință a noului cabinet a început după plecarea fostului premier și a fost descrisă de succesorul său drept o reuniune scurtă, dedicată organizării activității imediate.

Jurnaliștii au primit din nou acces în sala ședințelor de Guvern. Niculescu a ocupat un loc între miniștri, renunțând la poziția din capul mesei folosită în mandatul precedent.

Întrebat la conferința de presă despre priorități, Niculescu a declarat, potrivit Libertatea: „Rectificarea bugetară, bugetul, pregătirea pentru iarnă și apoi alte multe chestii pe care trebuie să le facem, pentru că după aproape șase luni de criză politică s-au adunat multe urgențe care pot fi rezolvate de un guvern cu puteri depline”.

Programul guvernamental fixează pentru rectificarea din 2026 un termen de maximum 30 de zile de la învestire, fără depășirea datei de 30 noiembrie 2026. Acesta este un angajament, nu o rectificare deja aprobată. Calendarul pentru bugetul de stat pe 2027 prevede adoptarea până la sfârșitul anului 2026.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCe verifici la garanția de minimum 2 ani înainte să plătești și cum ceri reparareaNews24Hassan are magazinul devastat la Paris după 10 ani de muncă. Chiria și salariile rămân de plătitDolce SportEUIPO îi refuză lui Gigi Becali înregistrarea denumirii „FCSB Steaua” ca marcăGetPonyCe dotări sunt obligatorii la autoturismele noi din 7 iulie 2026 și ce presupune semnalizarea frânării brușteBravonetPrințul Harry caută împăcarea cu regele Charles și prințul William după șase ani de tensiuniLylaCum aplici serul și uleiul ca părul să nu pară gras. Cantitățile și pașii potriviți pentru textura lui