Avertisment pentru Nicușor Dan. Ce se întâmplă dacă refuză un premier PSD-AUR

Președintele Nicușor Dan a afirmat public că nu va numi un premier susținut de o alianță PSD-AUR, o declarație ce aruncă scena politică într-o zonă de incertitudine constituțională. Într-un scenariu în care cele două partide ar forma o majoritate parlamentară, se naște o întrebare fundamentală: mai are șeful statului pârghiile legale pentru a ignora propunerea lor? Un fost președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, vine cu lămuriri esențiale.

Președintele, fără spațiu de manevră

La prima vedere, președintele pare a avea ultimul cuvânt. Numai că, în realitate, lucrurile stau puțin diferit atunci când în Parlament se conturează o majoritate clară. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, susține că Legea Fundamentală limitează opțiunile șefului statului în acest caz. V-ați gândit vreodată cât de constrâns este, de fapt, președintele de votul popular?

Iar explicația sa este tranșantă. „În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul judecător constituțional.

Ceasul ticăie pentru Bolojan: 45 de zile

O altă criză ar putea fi declanșată de retragerea miniștrilor PSD din guvernul condus de Ilie Bolojan. Din acel moment, premierul ar avea la dispoziție un termen de 45 de zile pentru a propune noi miniștri care să fie validați de Parlament. E drept că procedura nu înseamnă un nou vot de învestitură pentru întregul cabinet, ci doar pentru noii membri.

„Dacă, prin numirea unuia sau mai multor miniștri, se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, atunci este obligatoriu să se meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere. Dar acest vot nu este pentru întreg Guvernul, ci doar pentru miniștrii propuși. Președintele nu îi poate numi decât după ce primesc acest vot favorabil. Practic, este aceeași procedură ca la învestirea Guvernului, doar că se aplică punctual”, a detaliat Zegrean.

Premierul poate numi interimari, dar doar pentru 45 de zile. Iar rotirea lor nu păcălește Constituția. „Schimbarea miniștrilor interimari în acest interval nu schimbă cu nimic situația. Nu prelungește termenul și nu elimină obligația de a merge în Parlament. Singura variantă fără complicații ar fi menținerea aceleiași structuri politice”, menționează Augustin Zegrean. Mai mult, nici măcar respingerea unor propuneri nu resetează cronometrul. „Foarte important: respingerea unor miniștri nu înseamnă că începe un nou termen de 45 de zile. Termenul curge în continuare. Nu poate fi prelungit prin schimbarea propunerilor sau a interimarii lor”, subliniază Zegrean.

Guvernarea nu e o joacă

Dar ce se întâmplă dacă termenul expiră fără o rezolvare? Guvernul nu pică automat, însă se deschide calea unui conflict juridic de natură constituțională. Pe bune, lucrurile se pot complica serios.

Fostul judecător CCR avertizează asupra consecințelor. „Guvernarea nu este o joacă. Prim-ministrul nu poate amâna la nesfârșit aceste proceduri. Dacă nu se respectă Constituția, se poate ajunge la un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, care poate fi sesizat la Curtea Constituțională, inclusiv de către președinte”, arată Zegrean.

Alegerile anticipate, un scenariu aproape imposibil

Deși vehiculat adesea în spațiul public, scenariul alegerilor anticipate este extrem de greu de pus în practică. Mecanismul constituțional este anevoios și nu garantează dizolvarea Parlamentului. Pentru a se ajunge aici, trebuie ca două propuneri succesive de premier să fie respinse de Parlament într-un interval de 60 de zile.

Nici măcar atunci dizolvarea nu este automată, decizia finală aparținând tot președintelui (care poate continua să facă propuneri). „Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a concluzionat Augustin Zegrean.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCând se fac vaccinurile gratuite pentru copii și cum recuperezi o doză amânatăRevista IoanaÎnălbitorul cu clor poate elibera vapori periculoși când atinge urme de oțet sau amoniacNews24Nicușor Dan anunță că nu-l va mai primi pe Ovidiu Vanghele la conferințele sale de presă în acest mandatDolce SportRăzvan Marin ratează meciul României cu Polonia după două cartonașe galbeneGetPonyCe îi spui inspectorului de daune după un accident auto și ce verifici înainte să semneziBravonetMedeea Marinescu o joacă pe Clara Haskil la Teatrul Național din București. Locurile pentru premiera din 13 noiembrie s-au epuizat