Cum ceri salariul neplătit de angajator și dobânda, fără să pierzi termenul de 3 ani

Dacă angajatorul nu îți plătește salariul la data stabilită, cere banii în scris, sesizează inspectoratul de muncă și, dacă plata nu vine, cere restanța la tribunal. Pentru fiecare salariu ai 3 ani de la data la care trebuia plătit ca să îl ceri în instanță; poți solicita și dobândă pentru întârziere.

Codul muncii, la art. 166, cere plata salariului cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul de muncă, în contractul colectiv sau în regulamentul intern. Cererea scrisă către angajator te ajută să dovedești ce ai solicitat, dar nu trebuie să aștepți un număr fix de zile după trimiterea ei ca să sesizezi inspectoratul sau să mergi la tribunal.

Pașii pentru recuperarea salariului

1. Strânge actele care arată cât ți se datorează, ce muncă ai prestat și ce bani ai primit.
2. Cere angajatorului plata în scris, pentru fiecare lună restantă, și păstrează dovada trimiterii.
3. Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, ITM, dacă salariul nu este plătit.
4. Cere restanța la tribunal. Nu trebuie să aștepți încheierea controlului ITM.

Ce acte păstrezi și cum ceri plata

Păstrează documentele pe care le ai, inclusiv pe cele care arată plățile făcute doar în parte. Ghidul instanțelor pentru cererile privind salariile indică drept dovezi contractul, pontajele, statele de plată și alte înscrisuri.

• Contractul de muncă și actele adiționale.
• Pontajele, fluturașii de salariu și statele de plată.
• Extrasele de cont și alte dovezi ale sumelor primite.
• Mesajele, e-mailurile, cererile trimise angajatorului și răspunsurile lui.

În cererea către angajator, trece contractul, fiecare lună neplătită, data la care trebuia făcută plata, suma cerută și contul în care vrei banii. Arată separat orice plată primită. Trimite cererea prin e-mail cu confirmare sau prin scrisoare recomandată cu confirmare ori depune-o la registratură și păstrează numărul de înregistrare.

Model de cerere către angajator: „Subsemnatul(a) [nume], angajat(ă) în baza contractului [datele contractului], solicit plata salariului restant pentru [fiecare lună și suma aferentă], care trebuia achitat la [data fiecărei plăți]. Până acum am primit [sumele și datele plăților, dacă există]. Solicit plata diferenței în contul [IBAN].”

Cum sesizezi inspectoratul de muncă

Depune sesizarea la ITM de la sediul angajatorului, prin canalele publicate de acel inspectorat. Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 permite trimiterea petiției în scris sau prin e-mail. Include datele tale de identificare, datele angajatorului, lunile și sumele restante și copii ale dovezilor.

Model de sesizare ITM: „Subsemnatul(a) [nume și date de contact], angajat(ă) la [numele și sediul angajatorului], sesizez neplata salariului pentru [lunile]. Plata trebuia făcută la [datele], iar sumele restante sunt [sumele pentru fiecare lună]. Am primit [plățile parțiale, dacă există]. Solicit verificarea situației și dispunerea măsurilor legale. Anexez [lista documentelor].”

ITM trebuie să răspundă în 30 de zile de la înregistrarea sesizării. Pentru o verificare mai amplă, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, cu înștiințarea celui care a depus petiția. Dacă sesizarea ajunge la o autoritate care nu este competentă, aceasta trebuie să o trimită mai departe în 5 zile și să informeze petiționarul.

Inspectorii pot verifica angajatorul, pot dispune măsuri și pot aplica sancțiuni. Art. 260 din Codul muncii prevede, pentru salariul neplătit la mai mult de o lună după scadență, o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat; există o excepție pentru angajatorul aflat în insolvență. Amenda nu ajunge la salariat și nu înlocuiește plata restanței. Dacă angajatorul nu plătește, banii se cer la tribunal.

Când și cum ceri banii la tribunal

Termenul de 3 ani din art. 171 al aceluiași cod se calculează separat pentru fiecare salariu, de la data la care trebuia plătit. Recunoașterea datoriei de către angajator sau plata unei părți poate întrerupe acest termen. Cererea se depune la tribunalul competent pentru conflicte de muncă, inclusiv în funcție de domiciliul, reședința sau locul tău de muncă, după caz.

Cererea trebuie să arate cine ești, cine este angajatorul, perioada și valoarea sumelor cerute, ce s-a întâmplat, regula pe care te bazezi și dovezile. Semneaz-o și atașează copii ale actelor disponibile, pentru instanță și celelalte părți. Cererea privind un conflict de muncă este scutită de taxa judiciară de timbru.

Cât ceri pentru salariu și întârziere

Trece separat drepturile salariale brute datorate pentru fiecare lună: salariul de bază și celelalte sume cuvenite. Notează distinct plățile deja primite. Salariul brut din contract nu este suma care intră în cont, deoarece din el se rețin contribuțiile și impozitul aplicabile.

La un salariu brut restant de 6.000 de lei pentru o lună, de exemplu, dacă nu s-a plătit nimic, dreptul salarial de pornire este de 6.000 de lei brut. Pentru un salariu obișnuit, fără deduceri fiscale sau alte rețineri, contribuția la pensie de 25% este 1.500 de lei, iar contribuția la sănătate de 10% este 600 de lei. Rămân 3.900 de lei pentru calculul impozitului; 10% înseamnă 390 de lei, astfel că netul din exemplu este 3.510 lei.

Când o hotărâre judecătorească stabilește o diferență salarială, impozitul și contribuțiile sunt calculate și reținute când se face plata, după regulile fiscale valabile atunci. Suma netă încasată poate fi diferită de cea din exemplu, în funcție de situația salariatului.

Poți cere și dobândă pentru fiecare salariu întârziat, din ziua în care trebuia plătit până în ziua achitării. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 stabilește că rata dobânzii pentru întârziere este rata de referință a BNR plus 4 puncte procentuale. Pentru restanța brută de 6.000 de lei din exemplu, calculul este 6.000 × rata anuală aplicabilă × numărul zilelor de întârziere / 365. Dacă rata BNR se schimbă între timp, dobânda se calculează separat pentru fiecare perioadă.

Înalta Curte a stabilit că, pentru întârzierea nejustificată a salariului, nu trebuie să dovedești o pagubă separată ca să ceri dobânda. Pentru alte despăgubiri trebuie să dovedești paguba și legătura ei cu neplata.

Ce se întâmplă dacă nu te mai prezinți la muncă

Neplata salariului nu îți dă automat dreptul să lipsești de la serviciu. Absențele nejustificate pot atrage sancțiuni disciplinare, inclusiv reducerea salariului sau concedierea, după procedura aplicabilă.

Dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile din contract, poți demisiona în scris fără preaviz. Oprirea lucrului în cadrul unei greve legale este altă situație: ea cere procedura și notificările pentru un conflict colectiv de muncă, iar contractul este suspendat pe durata grevei.

Ce faci dacă angajatorul este în insolvență

Dacă angajatorul este în insolvență sau în concordat preventiv, Legea nr. 200/2006 permite, în condițiile ei, plata unor drepturi salariale din Fondul de garantare. Salariatul poate depune cererea la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă. Înainte de cerere, notifică în scris administratorul sau lichidatorul și păstrează dovada notificării.

La cerere se atașează hotărârea definitivă privind deschiderea procedurii, dovada notificării și documentele de muncă disponibile. Fondul poate acoperi salarii restante și anumite alte drepturi. Pentru un salariat, plafonul general nu depășește 5 salarii medii brute pe economie. În cazul operatorilor strategici, poate urca la 12, iar în concordat preventiv, la 6.

Întrebări frecvente

Mai pot cere diferența dacă am primit doar o parte din salariu?

Da. Acceptarea unei plăți parțiale sau semnarea actelor de plată nu înseamnă că ai renunțat la restul salariului datorat.

Pot reclama angajatorul fără să îmi dau numele?

O sesizare anonimă pentru neplata salariului nu este, în principiu, luată în considerare. Excepția legală pentru unele sesizări anonime de hărțuire nu se aplică restanțelor salariale.

Cine trebuie să dovedească plata la proces?

Într-un conflict de muncă, angajatorul trebuie să prezinte dovezile. Păstrează și tu documentele care arată lunile și sumele cerute.

Cât durează procesul?

Legea prevede termene de judecată de cel mult 15 zile între înfățișări, nu o durată fixă pentru întregul proces. Hotărârea de fond este executorie de drept, iar apelul poate fi făcut în 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Mai pot cere salariile restante după demisie?

Da. Demisia nu șterge salariile deja datorate. Termenul de 3 ani se calculează pentru fiecare plată restantă.

Surse verificate la 11 noiembrie 2026: Codul muncii; Inspecția Muncii, REGES; Ordonanța Guvernului nr. 27/2002; Legea nr. 337/2018; Codul de procedură civilă; ghidul instanțelor pentru cereri privind drepturile salariale; Ordonanța Guvernului nr. 13/2011; Decizia Înaltei Curți nr. 75/2020; Codul fiscal; Legea nr. 200/2006; Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Legea nr. 367/2022.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyVarroc plănuiește să oprească producția din Italia și să o mute la Târgu Mureș și HanoiBravonetLewis Hamilton a vizitat punctul de trecere Rafah din Egipt. A mers și la depozitele de ajutoare pentru GazaLylaCum reduci timpul copilului pe tabletă fără certuri zilniceRevista IoanaMunca neplătită acasă a femeilor de 15-64 de ani din România ar valora între 150 și 336 de miliarde de lei pe anNews24Casele de pensii nu pot respinge după propria apreciere adeverințele pentru fostele grupe de muncă, a decis Înalta CurteDolce SportRăzvan Marin ratează meciul României cu Polonia după două cartonașe galbene