Frontul european anti-Rusia s-a rupt. Neașteptat. Tocmai două dintre cele mai vocale state baltice, Letonia și Estonia, vor acum reluarea dialogului direct cu Moscova. O idee considerată tabu până ieri, care acum provoacă un cutremur de la Berlin la Bruxelles.
Ce propun ele, concret? Numirea unui trimis special al Uniunii Europene. Misiunea lui: să redeschidă canalele diplomatice cu Kremlinul, conform unor interviuri separate acordate Euronews. Este un semnal clar al unei schimbări strategice, alimentată de o teamă tot mai mare: Europa riscă să fie lăsată pe margine în negocierile de pace conduse de Statele Unite.
De ce acum? Frica Europei de a fi lăsată pe tușă
Ideea nu este complet nouă. A mai fost vehiculată vara trecută, dar majoritatea liderilor europeni au catalogat-o drept „nepotrivită” la acel moment. Acum, datele problemei s-au schimbat. Ritmul discuțiilor purtate de Washington cu Moscova s-a accelerat, iar garanțiile de securitate pentru Ucraina par a fi conturate fără ca UE să aibă un loc direct la masa negocierilor. Surprinzător sau nu, președintele francez Emmanuel Macron a confirmat recent că se lucrează deja „la nivel tehnic” pentru numirea unui emisar. Este o mișcare susținută și de premierul italian Giorgia Meloni, iar Franța, Italia, Austria, Luxemburg și Cehia se numără printre statele care vor să evite dependența totală de Casa Albă în acest dosar fierbinte.
Voci din prima linie: „De ce să nu negociem și noi?”
Premierul leton, Evika Siliņa, a fost directă. „Cred că trebuie să te angajezi în diplomație. Întotdeauna trebuie să vorbești, dar trebuie să izolăm și să menținem sancțiunile asupra Rusiei”, a declarat ea la Summitul Guvernelor Mondiale din Dubai. Logica ei este simplă. „Trebuie să fim la masa negocierilor pentru că ucrainenii înșiși au început să negocieze. Deci, de ce nu ar trebui europenii să negocieze?”.
Siliņa a avansat chiar și câteva nume pentru posibilul rol de interlocutor: Emmanuel Macron, polonezul Donald Tusk sau britanicul Keir Starmer. L-a menționat și pe Friedrich Merz, liderul opoziției germane. Ironia sorții? Merz se opune ferm dialogului. „Sunt gata să merg eu dacă este nevoie”, a adăugat premierul leton, subliniind cât de urgentă este situația.
Președinte vs. Guvern. Tensiuni la Tallinn pe tema dialogului cu Moscova
La rândul său, președintele eston Alar Karis a subliniat că emisarul ales trebuie să vină dintr-o țară europeană mare și să aibă „credibilitate de ambele părți”. Fără să dea nume, el a recunoscut o schimbare de paradigmă. „Acum câțiva ani, eram în poziția în care nu vorbeam cu agresorii, iar acum suntem îngrijorați că nu suntem la masă”, a spus Karis. Verdictul său: „Suntem puțin în întârziere”.
Aici apare însă o contradicție majoră. Poziția președintelui eston, care are un rol mai mult ceremonial, este în conflict direct cu politica externă a guvernului său. Într-o declarație pentru Euronews, Ministerul de Externe de la Tallinn a avertizat dur împotriva oricărei relaxări. „Atâta timp cât Rusia nu și-a schimbat acțiunile și obiectivele în agresiunea sa împotriva Ucrainei, nu este posibil să purtăm discuții cu Rusia și nici nu ar trebui să îi oferim o cale de ieșire din izolare”.
O poziție tranșantă. Mesajul este că greșelile trecutului nu trebuie repetate.
Zidul german și prudența de la Bruxelles
Germania rămâne principalul pilon al opoziției. Zid. Berlinul a respins categoric ideea, invocând „cererile maximaliste” ale lui Vladimir Putin și bombardarea continuă a orașelor ucrainene. Pentru germani, asta dovedește că Kremlinul nu are o „voință reală de a negocia”. Orice dialog în aceste condiții ar fi o legitimare a agresiunii.
Între timp, Comisia Europeană merge pe sârmă. Oficialii de la Bruxelles spun că ușa rămâne deschisă pentru discuții „la un moment dat”, dar insistă că „nu am ajuns încă acolo”. Condiția prealabilă este ca Putin să devină „serios” în privința păcii. Ca dovadă că presiunea nu scade, executivul european urmează să anunțe în zilele următoare un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetToma Cuzin a fost pus sub control judiciar, iar PRO TV s-a delimitat după testele cu cocaină și canabinoizi
LylaCopiii de minimum 10 ani ar putea primi injecții contra obezității în condițiile prevăzute de OMS
Revista IoanaSenatul aprobă un proiect de concediu plătit pentru însoțirea pacienților cu cancer la investigații
News24Luca Niculescu înaintează joi propunerea de Guvern Parlamentului. Polymarket indică 72% șanse de învestire
Dolce SportRomânia trimite șapte gimnaști la Rotterdam pentru Mondialele din 17-25 octombrie
GetPonyRenault ar putea fabrica 300.000 de mașini mai puțin în Europa dacă țintele de emisii pentru 2030 rămân rigide
