Guvernul preia datorii de la companii strategice prin două ordonanțe

Guvernul a adoptat recent două ordonanțe de urgență, o mișcare menită să schimbe radical modul în care statul gestionează datoriile companiilor considerate vitale pentru economia națională. Măsura, anunțată pe 16 aprilie 2026, introduce un mecanism complex de preluare a datoriilor și reorganizează Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția cheie în acest proces.

Noul mecanism de salvare a firmelor strategice

Executivul a aprobat joi un pachet legislativ ce include aceste două ordonanțe de urgență. Prima ordonanță stabilește cadrul prin care statul poate prelua datoriile restante ale unor companii strategice, iar cea de-a doua vizează reorganizarea instituției care va gestiona toate aceste operațiuni. Obiectivul principal, după cum a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, este consolidarea controlului asupra intereselor economice majore ale țării.

„Este foarte important ca pe viitor statul român să-și poată urmări cu mai multă atenție și mai multă eficiență interesele strategice”, a declarat Ioana Dogioiu, la finalul ședinței de Guvern. Practic, se dorește evitarea falimentului unor firme esențiale.

Ce datorii intră în joc și rolul AAAS

Noua legislație nu înseamnă o preluare automată a datoriilor, ci una realizată punctual, prin hotărâri de Guvern, în funcție de situația fiecărei companii. Măsura se aplică atât companiilor de stat, cât și celor private, cu condiția să aibă capital majoritar sau integral privat și să fie declarate de interes strategic.

Sunt vizate obligațiile bugetare, cum ar fi taxe și impozite, contribuții sociale, amenzi sau alte venituri la bugetul general consolidat, incluzând dobânzi și penalități. Iar lista nu se oprește aici. „Fac obiectul preluării de către AAAS creanţele bugetare, respectiv impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat, inclusiv accesorii, administrate de ANAF, precum şi alte creanţe aflate în administrarea unor instituţii ale statului sau a unor instituţii de credit cu capital majoritar de stat asupra unor societăţi cu capital integral sau majoritar privat declarate ca fiind de interes strategic sau societăţi cu capital majoritar sau integral de stat”, se arată la punctul 3 al Articolului unic din Ordonanța de Urgență citată. Stai puțin, cum vine asta? AAAS devine un fel de colector centralizat pentru datoriile critice.

Rolul central în acest mecanism revine, așadar, Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei. Aceasta va prelua creanțele de la ANAF sau de la instituții financiare de stat, precum EximBank, și le va administra centralizat. Prin protocoale de predare-preluare, AAAS va primi inclusiv titlurile executorii și documentele aferente recuperării creanțelor. Instituția devine principalul instrument prin care statul gestionează datoriile companiilor strategice, pentru a evita executarea silită sau intrarea acestora în faliment.

„Nu e naționalizare mascată”, zic șefii AAAS

Reprezentanții statului insistă că măsura nu trebuie interpretată ca o formă de naționalizare, ci ca un mecanism temporar de sprijin. E drept că mulți se gândesc la asta, dar lucrurile stau puțin diferit.

„Vorbim aici de cadrul general în care poate acţiona AAAS, pe modelul Romaero. În condiţiile în care mai există companii strategice cu datorii la ANAF sau la Eximbank care sunt direct impactate de acest context internaţional foarte dificil, aceste creanţe pot fi preluate de noi, cu scopul ca aceste întreprinderi să-şi poată continua activitatea, să plătească salarii, să nu intre în faliment”, a spus anterior președintele AAAS, Daniel Geantă. Acesta a subliniat că intervenția statului are rolul de a oferi o „gură de oxigen” companiilor afectate de contextul economic actual.

Cine sunt „strategicii” vizați?

Printre companiile considerate strategice se regăsesc entități din domenii-cheie, precum energie, transporturi (inclusiv CFR), apărare, resurse minerale (un exemplu ar fi Salrom), servicii publice (Poșta Română, TAROM) și infrastructură portuară (Portul Constanța).

Numai că nu doar firmele de stat sunt pe listă. În zona privată, un exemplu este Azomureș, o companie afectată de creșterea prețului gazelor. si, surse din piață indică faptul că și Liberty Galați ar putea intra în categoria companiilor strategice, în contextul rolului său în industria de apărare și al datoriilor semnificative. V-ați gândit vreodată cât de interconectate sunt toate aceste sectoare?

Presiuni economice și semne de întrebare

Măsura vine într-un context economic complicat, în care mai multe companii importante se confruntă cu datorii mari și dificultăți financiare. Prin acest mecanism, statul încearcă să evite situațiile în care firme strategice ajung să fie executate silit chiar de instituții ale statului, precum ANAF sau băncile cu capital majoritar public.

Noua abordare ar putea oferi timp pentru restructurare și stabilizare, însă ridică și întrebări legate de impactul asupra bugetului și de eficiența pe termen lung a intervenției statului. Până la urmă, cine plătește nota de plată?

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportSorana Cîrstea joacă la Ningbo cu Sara Bejlek, adversara pe care a eliminat-o la WimbledonGetPonyUnii angajați BMW ar putea încasa peste 650.000 de euro pentru încetarea contractuluiBravonetJeff Daniels devine un fost polițist răzbunător în „Bannerman”, noul serial AMC și NetflixLylaCum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupiRevista IoanaCum citești prețurile alimentelor pentru cumpărături, când ouăle se scumpesc cu 10,84%, iar făina se ieftineșteNews24Ministerul Educației a fixat datele pentru Evaluarea Națională 2027. Simularea începe pe 16 martie