Natalitate în scădere și efectele ascunse asupra economiei europene

Populaţia care îmbătrânește schimbă regulile economiei în Europa de Est și poate afecta direct nivelul de trai al fiecăruia dintre noi.

Un raport recent al Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD) arată că scăderea natalității și îmbătrânirea populaţiei încep să aibă un impact tot mai mare asupra economiilor din multe ţări, inclusiv România. Fenomenul de criză demografică, accentuat de rata scăzută de natalitate, devine tot mai vizibil în Europa Centrală și de Est. Potrivit BERD, dacă aceste tendințe continuă, viitorul financiar al multor oameni ar putea deveni tot mai nesigur. Lipsa tinerilor și a forței de muncă afectează deja creșterea economică și pune presiune pe sistemele de pensii și sănătate.

Un val demografic schimbă calculele economice

BERD avertizează că îmbătrânirea populației încetinește ritmul de creștere economică în mai multe state. Datele arată că, între 2024 și 2050, PIB-ul pe cap de locuitor ar putea scădea anual cu aproximativ 0,4% din cauza reducerii numărului de persoane apte de muncă. Scăderea forței de muncă afectează direct locurile de muncă disponibile, atât în industrie, cât și în servicii publice esenţiale, precum educația și sănătatea.

„Chiar şi în prezent, demografia erodează creşterea nivelului de trai şi va fi un impediment pentru creşterea PIB-ului în viitor”, spune Beata Javorcik, economist-șef la BERD. Ea subliniază că fostele țări comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăţi”. Vârsta medie a ajuns la 37 de ani, într-un context în care PIB-ul pe cap de locuitor este de doar 10.000 de dolari, adică un sfert din nivelul înregistrat la aceeași vârstă în anii ’90 în alte regiuni.

Consecinţele acestor schimbări se simt direct în viaţa de zi cu zi. Cu mai puţini oameni care muncesc și contribuie la buget, guvernele au dificultăți în a susține pensiile și serviciile publice. În plus, presiunea pe sistemul de pensii publice devine o problemă majoră de politică internă. BERD propune câteva soluţii, însă niciuna nu aduce rezultate rapide sau ușor de implementat.

Soluţii care nu conving și provocări la tot pasul

Planuri care nu aduc rezultatele așteptate

Mulţi se gândesc că migraţia sau tehnologia ar putea compensa lipsa tinerilor, dar raportul arată că, în prezent, aceste variante nu sunt suficiente. Deși unele guverne au analizat impactul pe care inteligenţă artificială l-ar putea avea asupra creșterii productivităţii, această soluție nu este privită cu încredere de populaţie. Migraţia nu este considerată o opțiune eficientă pentru completarea locurilor de muncă vacante.

Măsurile pentru stimularea natalității, precum facilităţile fiscale sau programele de sprijin pentru familii, nu au avut efectul dorit în majoritatea ţărilor analizate de BERD. Schimbările sociale și scăderea veniturilor femeilor după nașterea unui copil sunt factori importanți care influențează decizia de a avea copii. În multe state, natalitatea din ultima perioadă se menţine la un nivel scăzut, iar numărul de nașteri nu reușește să compenseze fenomenul de îmbătrânire a populaţiei.

O soluție propusă de BERD este ca oamenii să rămână mai mult timp activi pe piața muncii, ceea ce presupune recalificare profesională și schimbări în sistemul de pensii. „Ceea ce avem nevoie este să avem o conversaţie adultă cu alegătorii despre stadiul actual al lucrurilor, deoarece oamenii tind, de fapt, să subestimeze semnificaţia tendinţelor demografice. Trebuie să informăm – în special – alegătorii mai tineri, deoarece ei sunt cei care vor purta povara schemelor de pensii de tip pay as-you-go (finanţate prin contribuţiile persoanelor active – n.r.)”, a declarat Beata Javorcik.

Deciziile de azi și efectele care vin mai târziu

Raportul atrage atenţia și asupra vârstei liderilor politici. În medie, liderul unei economii are acum 60 de ani, cu 19 ani mai mult decât media populaţiei adulte. În regimurile autoritare, această diferență a crescut la 26 de ani în 2023, faţă de 19 ani în 1960.

Această diferenţă de vârstă influențează deciziile politice, pentru că liderii mai în vârstă tind să protejeze sistemul de pensii și să limiteze migraţia.

În același timp, ţările cu populaţie tânără, cum ar fi Nigeria, sunt încurajate să investească în crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sectorului privat. Totuși, avantajul demografic al acestor țări poate fi de scurtă durată, deoarece natalitatea din ultima perioadă scade și în Africa.

Ce urmează pentru economie și nivelul de trai

Dacă tendinţele actuale continuă, există riscul ca economia să intre într-un cerc vicios: mai puţini tineri, venituri mai mici la buget, presiuni pe sistemul de pensii și servicii publice, iar nivelul de trai să scadă tot mai mult. Specialiștii spun că investiţiile în educaţie și în mediul privat pot ajuta, dar aceste măsuri necesită timp și stabilitate politică. Fenomenul de rată de natalitate scăzută va continua să afecteze atât sistemul de pensii, cât și capacitatea statului de a susține serviciile publice esenţiale.

În final, deciziile pe care le iau cetățenii și politicienii astăzi vor influența modul în care va arăta societatea peste câteva decenii. Acceptarea unor reforme și implicarea tinerilor în procesul decizional ar putea face diferența pentru generaţiile viitoare. De asemenea, adaptarea sistemelor de protecție socială și orientarea politicilor publice către stimularea natalității pot contribui la stabilitatea economică pe termen lung.

Schimbările demografice nu pot fi ignorate, iar modul în care fiecare tară răspunde acestor provocări va decide nivelul de trai și stabilitatea economică în anii care vin.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportFotbalul englez depinde de patroni. 32 de cluburi funcționează cu bani pentru numai 30 de zileGetPonyA0 va permite ocolirea Bucureștiului între A1 și DN1 pe 80 km, începând de săptămâna viitoareBravonetRJ Mitte vorbea despre timpul său limitat cu o săptămână înainte să moară la 34 de aniLylaFemeile cu boli autoimune primesc diagnosticul mai târziu și mai des greșit decât bărbații, arată un studiuRevista IoanaCopiii români de 10 ani raportează cel mai des experiențe care îi supără onlineNews24Viaductul de 2 kilometri de la Mihăiești, cel mai lung de pe o autostradă din România, a intrat în etapa asfaltării