Noi tensiuni și amânări în jurul Legii Pensiilor Magistraţilor la Curtea Constituţională

Președinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a anunţat că decizia privind Legea pensiilor magistraţilor nu a fost luată nici luni, din cauza lipsei cvorumului. Următoarea ședință este programată pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00.

Blocajul continuă la Curtea Constituţională

Ședinţa de plen a Curţii Constituționale de luni a fost din nou amânată, motivul fiind lipsa numărului minim de judecători necesari pentru a lua o decizie pe sesizarea Înaltei Curți de Casaţie și Justiție privind Legea pensiilor magistraţilor. Acest blocaj procedural la nivelul Curţii Constituţionale a României se menţine, în contextul în care lipsa de cvorum împiedică deliberarea.

Simina Tănăsescu a declarat: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, acesta s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc și eu presa, am observat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen.”

Este a treia oară când decizia în acest dosar este amânată din același motiv: lipsa cvorumului, ceea ce pune în dificultate atât sistemul public de pensii, cât și aplicarea noilor reguli pentru pensiile magistraţilor.

Nemultumirile magistraţilor capătă amploare

Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a atacat la CCR legea care schimbă regulile de pensionare și modul de calcul al pensiilor magistraţilor. Printre argumentele aduse în sesizarea ÎCCJ se regăsesc aspecte legate de lipsa clarității și previzibilității actului normativ.

Magistraţii susțin că nu s-a justificat urgenţa proiectului și că Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament invocând greșit condiționalitatea Jalonului 215 din Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă. Ei consideră că acest argument nu este conform cu documentele Comisiei Europene.

Un alt punct critic este utilizarea unor termeni juridici care nu există și nu sunt definiţi, ceea ce duce la neclaritate și impredictibilitate. Magistraţii susțin că astfel este afectată siguranta juridică, iar legea privind pensiile magistraţilor devine dificil de aplicat.

De asemenea, magistraţii reclamă o diferenţă de tratament între categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Pentru alte categorii, pensia minimă este 65% din indemnizaţiile brute, în timp ce la magistrați procentul propus este mult mai mic, iar plafonarea la 70% din venitul net este considerată drastică și discriminatorie.

Magistraţii afirmă și că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru mulţi dintre ei și că afectează independenţa justiţiei, raportat la standardele CJUE, CEDO și deciziile CCR anterioare. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul, subliniind riscurile pentru statul de drept.

„Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani.”

Reguli noi pentru pensiile magistraţilor

Legea contestată la CCR aduce schimbări importante pentru pensionarea magistraţilor și modul de calcul al pensiei. Printre prevederile legii privind pensiile magistraţilor se numără alinierea vârstei de pensionare cu sistemul public, stabilind o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani, valabilă până la 31 decembrie 2026. După această dată, vârsta va crește treptat cu câte un an pentru fiecare generaţie, până la 65 de ani.

O altă schimbare majoră este introducerea unei vechimi totale de 35 de ani în muncă pentru a putea primi pensie, nu doar vechime în magistratură. Această condiţie va fi aplicată treptat, ceea ce va influența semnificativ condiţiile de pensionare pentru magistrați.

Un calcul al pensiei care stârnește discuţii

Cea mai contestată modificare este modul de calcul al pensiei. Legea stabilește că pensia de serviciu va fi 55% din media indemnizaţiilor brute și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuţii sociale, din ultimele 60 de luni de activitate. Acest cuantum al pensiei este considerat insuficient de către magistrați.

Se introduce și o plafonare clară: pensia netă nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Această limitare se aplică doar magistraţilor, ceea ce a generat nemulțumiri și a fost contestat la CCR.

Se schimbă și regulile pentru acordarea bonificaţiei de 1% și pentru actualizarea pensiei de serviciu, acestea urmând să se aplice doar celor care au decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii. Reforma pensiilor vizează, astfel, atât calculul pensiei, cât și criteriile de eligibilitate.

Toţi ochii pe ședința de vineri

Acum, atenția se mută pe vineri, 16 ianuarie, ora 10:00, când este programată următoarea ședință CCR referitor la decizia privind pensiile magistraţilor. Va reuși Curtea Constituţională să ia o decizie sau va apărea o nouă amânare?

Presiunea este mare. Guvernul și-a asumat răspunderea pentru această lege în Parlament pe 2 decembrie, după ce o variantă anterioară fusese respinsă de CCR în octombrie. Magistraţii, prin ICCJ și Consiliul Superior al Magistraturii, susțin că legea are probleme grave și nu poate fi acceptată.

Simina Tănăsescu a mai precizat: „Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiu de impact, trebuie să precizez: studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative, este reglementat de legea 24/2000, nu este o noutate. Și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o jurisprudenţă constantă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalităţii legilor. Este o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar aceasta este jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”

Decizia CCR este așteptată cu interes, pentru că va influenţa atât viitorul financiar al magistraţilor, cât și percepția asupra independenţei justiției în România. Rămâne de văzut dacă Curtea Constituţională va reuși să depășească acest blocaj procedural și să dea, în sfârșit, un verdict într-un dosar care a stârnit numeroase controverse.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de decesRevista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urăriNews24Euro pornește între 5,3249 și 5,3281 lei înaintea votului pentru Guvernul Luca NiculescuDolce SportAdrian Mutu rămâne o opțiune pentru România U21. Stoichiță spune că numirea nu e decisăGetPonyCum se verifică o mașină din import înainte de avans și ce poate ascunde un istoric fără daune înregistrateBravonetBogdan Mureșanu revine în selecția pentru Oscar cu „Magicianul”, primul său film regizat în animație