A treia oară consecutiv, Curtea Constituţională nu a reușit să ia o hotărâre privind Legea pensiilor magistraţilor din cauza lipsei de cvorum. Președinta Simina Tănăsescu a anunţat un nou termen: vineri, 16 ianuarie. Magistraţii susțin că legea este profund defectuoasă și discriminatorie.
Curtea Constituţională a României (CCR) nu a ajuns nici acum la o decizie privind Legea pensiilor magistraţilor. Ședinţa de luni s-a amânat, din nou, pentru că nu a fost cvorum. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a anunțat că următoarea încercare va fi vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00. Această nouă amânare prelungește incertitudinea pentru judecători și procurori, care nu știu încă după ce reguli se vor pensiona.
Subiectul a stârnit interesul nu doar în rândul magistraţilor, ci și al publicului larg, pentru că modificările propuse pot schimba semnificativ modul în care se calculează și se acordă pensiile în sistemul de justiţie. Fiecare amânare crește tensiunea și așteptarea unei decizii clare din partea Curţii Constituţionale. Reforma pensiilor magistraţilor este astfel urmărită cu atenţie de toate părțile implicate.
Cvorumul lipsește iar decizia rămâne în aer
Simina Tănăsescu a explicat că nici luni nu s-a putut forma cvorumul necesar pentru luarea unei decizii. În ședința din 28 decembrie, toți cei nouă judecători au fost prezenți la început, însă patru judecători au părăsit sala pe parcurs, ceea ce a făcut imposibilă luarea unei hotărâri. Luni, lipsa de cvorum a împiedicat din nou desfășurarea deliberărilor privind legea pensiilor magistraţilor.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen” , a declarat Simina Tănăsescu.
Un detaliu semnificativ este că, deși era în concediu, Simina Tănăsescu și-a întrerupt pauza pentru a participa la discuţiile despre Legea privind pensiile magistraţilor.
Analiza CCR nu depinde de alte documente
Simina Tănăsescu a răspuns și discuţiilor din spaţiul public despre necesitatea unui studiu de impact pentru această lege.
„Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiu de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră” , a precizat Simina Tănăsescu.
Nemulţumirile magistraţilor ies la iveală
Magistraţii Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie (ICCJ) au atacat legea la CCR, argumentând că este neconstituţională și discriminatorie. Ei susțin că legea îi dezavantajează față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu.
Magistraţii spun că legea îi dezavantajează clar
Magistraţii afirmă că noua lege le limitează drastic drepturile. Doar pentru magistrați, plafonarea pensiei este la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, ceea ce consideră că este o discriminare clară și nejustificată. Calculul cuantumului pensiei de serviciu a devenit astfel un subiect de dispută majoră.
„Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani” , au transmis magistraţii ICCJ.
Neclarităţile din lege creează confuzie
Magistraţii mai susțin că legea folosește termeni neclari, ceea ce creează incertitudine și imprevizibilitate. Ei avertizează că aceste schimbări „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru generaţiile viitoare, iar pentru cei care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, caracterul de pensie de serviciu este redus sau chiar anulat.
În plus, magistraţii consideră că legea încalcă decizii anterioare ale CCR și standardele europene privind independenta justiției.
Modificările din lege aduc schimbări importante
Legea contestată modifică semnificativ condiţiile de pensionare pentru magistrați:
- Vârsta de pensionare va fi corelată cu cea din sistemul public, crescând treptat până la 65 de ani. Până la 31 decembrie 2026, vârsta minimă rămâne 49 de ani.
- Se introduce treptat condiţia de vechime totală în muncă de minimum 35 de ani, nu doar în magistratură.
- Pensia va fi calculată la 55% din media indemnizaţiilor brute pe ultimele 60 de luni, dar nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
- Drepturile la bonificaţia de 1% și la actualizarea pensiei se menţin doar pentru cei care s-au pensionat sau îndeplinesc condiţiile înainte ca legea să intre în vigoare.
Aceste modificări au stârnit nemulțumirea magistraţilor, care consideră că statutul lor profesional este afectat și că legea nu asigură o tranziţie corectă.
Decizia finală se lasă așteptată
Toţi ochii sunt îndreptați spre ședința CCR de vineri, 16 ianuarie. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor reuși să formeze cvorumul necesar și dacă vor lua o decizie privind constituționalitatea legii. Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru această lege, după ce o variantă anterioară a fost respinsă de CCR pentru lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De această dată, avizul CSM a fost negativ, dar prezent.
Magistraţii așteaptă cu interes verdictul, iar decizia CCR va influenţa nu doar sistemul judiciar, ci și relaţiile dintre principalele instituții ale statului. Dacă va exista sau nu o nouă amânare, rămâne de văzut. Cert este că legea pensiilor magistraţilor rămâne un subiect fierbinte și controversat, iar luarea unei decizii devine tot mai presantă pentru sistemul public de pensii.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetNetflix aduce 18 producții braziliene din decembrie, prin cel mai mare acord al său cu Globo
LylaO mamă povestește cum alăptarea îi provoca furie, deși avea lapte și copilul se atașa bine
Revista IoanaCe treburi se evitau de Sfântul Luca pe 18 octombrie și cui îi poți trimite urări
News24Violențele din Franța au afectat cel puțin 3.000 de magazine. Vânzările pierdute nu sunt automat despăgubite
Dolce SportTottenham obține prima victorie în campionat, 3-1 cu Coventry, la revenirea lui Kulusevski
GetPonyUber introduce curse autonome în Zagreb, cu operator de siguranță la volan
