Vineri, 17 iulie 2026, pe site-ul Ministerului Muncii, a apărut forma revizuită a noii Legi a salarizării publice. Documentul fixează valoarea de referință la 4.100 de lei pentru 1 decembrie 2026 și anul 2027 și interzice explicit acordarea de drepturi salariale suplimentare prin contracte colective sau individuale de muncă.
La 1 decembrie 2026, formula devine mecanică: coeficientul funcției înmulțit cu 4.100 de lei. Un coeficient de 1,00 înseamnă 4.100 de lei. Un coeficient de 8,00 urcă la 32.800 de lei. Miza bugetară este în altă parte. Canalul paralel prin care se puteau adăuga beneficii salariale în bani sau în natură este închis la nivel de lege.
Impactul asupra flexibilității salariale și controlului cheltuielilor
Aici se vede tensiunea reală dintre flexibilitatea salarială și controlul cheltuielilor. Guvernul încearcă să lege dinamica veniturilor din sectorul public de o formulă centralizată și să limiteze extinderea masei salariale prin negocieri descentralizate. Pentru instituții, asta reduce spațiul de ajustare prin contracte de muncă. Pentru buget, înseamnă o încercare de disciplinare a cheltuielilor într-un moment de presiune fiscală și de condiționalitate europeană.
Proiectul merge în această direcție printr-o formulare fără marjă de interpretare. Cum relatează Libertatea, textul prevede că drepturile salariale aflate în plată nu pot depăși nivelul stabilit de lege, indiferent de forma contractuală folosită anterior pentru suplimentare.
„drepturile salariale în plată nu vor putea, în nicio situație, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit legii”
Legea se aplică tuturor autorităților și instituțiilor publice. Excepțiile sunt limitate la personalul BNR, misiunile diplomatice și institutele culturale românești care contractează persoane de pe plan local. Asta restrânge aria derogărilor și concentrează regula pe nucleul clasic al salarizării bugetare.
Creșterile salariale după 2027 depind de economie și obiectivele de reducere a cheltuielilor
Din 2028, valoarea de referință nu rămâne fixă, dar nici nu intră pe pilot automat. Ajustarea anuală va depinde de creșterea economică și de obiectivele de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public. Formula exactă nu este detaliată în textul publicat. Semnalul fiscal este însă clar: majorările viitoare nu mai sunt desprinse de PIB și de traiectoria de consolidare bugetară.
Proiectul are, potrivit Ministerului Muncii, avizul Ministerului de Finanțe pentru conformitatea cu traiectoria fiscal-bugetară și respectă cerințele Jalonului 420 din PNRR. Aici stă și implicația practică pentru finanțele publice. Salariile bugetare devin parte explicită din arhitectura de ajustare cerută pentru menținerea angajamentelor europene și pentru absorbția viitoarelor tranșe de bani.
Ministerul Muncii susține că textul a rezultat după 14 întâlniri de consultare cu sindicatele și administrația. Revizuirea a venit pe fondul negocierilor politice intermediate la Palatul Cotroceni între partidele proeuropene, într-un context de presiune macroeconomică pe cheltuielile publice.
„În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include o parte din observațiile primite”
Pe componenta educației, proiectul păstrează sporuri, dar în limite mai stricte. Cadrele didactice cu funcție de diriginte, învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor primi un spor de 10% calculat din valoarea de referință. Asta înseamnă că baza de calcul este aceeași sumă de 4.100 de lei, nu salariul individual rezultat din coeficient.
Profesorii care fac naveta și predau în localități izolate vor primi un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază. Față de procentul actual de 20%, plafonul nou scade cu 5 puncte procentuale. Reducerea este directă și are efect imediat asupra veniturilor potențiale pentru această categorie.
Documentul menționează și sporuri diferențiate pentru profesorii cu predare simultană, dar nu publică procentele sau cuantumul acestora. Nici grila completă de coeficienți pentru toate funcțiile bugetare nu este detaliată în forma făcută publică.
Pasul următor este parlamentar. Documentul a fost transmis Parlamentului și partidelor politice semnatare pentru analiză și pentru inițierea procedurii de adoptare, fără un calendar public al votului final.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLee Westwood poate rămâne la LIV Golf după intrarea în Chapter 11. Decizia depinde de LIV 2.0
GetPonyDacia nu închide uzina de la Mioveni, dar România riscă să piardă viitoarea generație Duster, spune AEI
BravonetFotografii și acte atribuite lui Silviu Prigoană, expuse într-un târg de vechituri din Vitan, București
LylaKate Aubrey și Kyra Griffin lansează La Mama, geanta gândită pentru haosul mamelor care lucrează
Revista IoanaCoșurile din jurul gurii nu înseamnă mereu acnee. Cum îți dai seama ce le provoacă
News24Incendiu într-un bloc din Florești, Cluj. Flăcările au cuprins apartamente de la ultimul etaj și acoperișul
