Premierul desemnat Eugen Tomac a declarat, la Antena 3 CNN, că legea salarizării unitare, în forma actuală, nu poate intra în Parlament, deoarece produce pierderi pentru categorii importante de beneficiari. Pentru executiv, problema nu este doar politică, ci și bugetară: neadoptarea actului ar însemna pierderea a peste 770 de milioane de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană.
Concret, miza financiară indicată public este de peste 770 de milioane de euro, sumă care ar fi pierdută integral dacă legea nu trece. Față de un proiect de salarizare care ar trebui să reașeze veniturile între categorii, fără creșteri generalizate, riscul imediat este dublu: tensiune suplimentară pe cheltuielile de personal ale statului și blocaj pe o finanțare europeană care contează într-un spațiu fiscal deja sensibil.
Pentru mediul de afaceri și investitori, semnalul relevant este altul decât disputa tehnică pe grile salariale. Un guvern care admite că nu poate trimite în Legislativ propria formulă de salarizare arată că arhitectura actuală a costurilor cu personalul din sectorul public nu este încă stabilizată. Iar această incertitudine se traduce în risc de execuție bugetară, presiune pentru compromisuri politice cu impact fiscal și vizibilitate redusă asupra calendarului de reforme.
Eugen Tomac (premier desemnat) a rezumat direct blocajul:
„Legea, așa cum arată astăzi, nu poate fi trimisă în Parlament.”
Declarația este relevantă fiindcă mută discuția de la ideea unei simple întârzieri la ipoteza unei rescrieri ample. Tomac a precizat că obiectivul legii nu este majorarea salariilor, ci redistribuirea mai echitabilă între categorii. Asta înseamnă că orice amendare semnificativă va trebui să rezolve o ecuație dificilă: corectarea dezechilibrelor fără reducerea niciunui venit, ceea ce limitează mult marja de manevră a bugetului.
Guvernul caută un compromis care să evite scăderile de venituri
Potrivit Mediafax, premierul desemnat a admis că actualul text afectează negativ beneficiari importanți, fără să indice public ce categorii sunt vizate și nici amploarea impactului pentru fiecare. Absența acestor detalii lasă neclar principalul indicator urmărit de piață: costul final al unei versiuni amendate, într-un moment în care orice recalibrare salarială în sectorul public poate modifica traiectoria cheltuielilor permanente.
În aceeași intervenție, Eugen Tomac (premier desemnat) a explicat că soluția urmărită este una de compromis, nu o trecere forțată a legii în forma actuală.
„O lege care afectează categorii importante de beneficiari nu poate merge înainte. Cred că este esențial să găsim o formulă de compromis astfel încât niciun venit să nu scadă. Această lege nu are drept obiectiv creșterea salariilor, ci are drept obiectiv reașezarea pe diferite categorii cât mai echitabil.”
Pentru finanțele publice, această formulă conține o constrângere clară. Dacă nicio categorie nu trebuie să piardă venit, iar legea nu este construită pentru creșteri salariale generale, atunci ajustarea ar putea cere fie recalibrare internă mult mai fină, fie o decizie politică prin care costurile de tranziție să fie absorbite etapizat. Sursa nu precizează, până acum, ce amendamente concrete sunt luate în calcul și nici dacă există un impact bugetar estimat pentru varianta revizuită.
Și mai important pentru decidenți, Tomac a lăsat deschisă posibilitatea ca proiectul să fie reevaluat politic pe parcursul verii. Asta prelungește incertitudinea asupra calendarului și mută riscul din zona tehnică în cea de guvernanță.
Premierul desemnat a spus că legea ar putea fi modificată suficient de mult pentru a face acceptabilă o bună parte din aplicarea ei, dar a avertizat că un text care produce dezechilibru nu este util. Formularea arată că executivul nu vorbește, în acest moment, despre o adoptare rapidă, ci despre o negociere cu final încă deschis.
„Este dificil să spunem că o putem face, dar putem să o amendăm suficient de mult astfel încât o bună parte din beneficiarea acestei legi să fie mulțumită. Altfel, dacă această lege creează mai mult haos și nedreptate, nu este utilă.”
Din perspectivă de business, mesajul de fond este că statul încearcă să evite un șoc social care s-ar transforma rapid într-un șoc bugetar. O lege a salarizării contestată de beneficiari poate produce presiune pentru corecții ulterioare, litigii și suplimentarea cheltuielilor, exact opusul predictibilității urmărite de investitori în evaluarea riscului suveran și a disciplinei fiscale.
Fără adoptare, România riscă să piardă integral finanțarea de peste 770 de milioane de euro
Dar principalul cost cuantificat public rămâne cel legat de finanțarea europeană. Tomac a spus explicit că neadoptarea legii duce la pierderea a peste 770 de milioane de euro. În lipsa unui plan alternativ anunțat, suma apare ca o pierdere totală, nu ca o amânare sau o realocare parțială.
Premierul desemnat a mai susținut că dificultățile legii sunt suficient de mari încât decizia finală ar putea necesita consensul partidelor implicate și medierea Președintelui României. Această formulă ridică miza politică a dosarului și sugerează că asumarea costurilor, inclusiv a celor bugetare, nu va fi lăsată exclusiv în sarcina unui singur actor guvernamental.
Numai că piața încă nu are răspunsuri la întrebările care contează pentru modelarea impactului fiscal: ce categorii pierd în varianta actuală, cu cât ar fi afectate, ce amendamente sunt pe masă, care este termenul exact al dialogului din vară și dacă există o soluție de rezervă pentru cele peste 770 de milioane de euro. Fără aceste date, orice evaluare rămâne una de risc, nu de certitudine.
Ultimul element ferm anunțat public este acesta: dacă legea salarizării nu este adoptată, România pierde peste 770 de milioane de euro din fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat azi
Revista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilos
News24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul Energiei
Dolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC Argeș
GetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă sărată
BravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense
