„Învățarea nu are loc prin consumul de conținut”, spune Andreas Schleicher despre folosirea AI la școală

Elevii de 15 ani care folosesc inteligența artificială pentru a învăța au obținut, în general, rezultate mai slabe la științe decât cei care nu o folosesc deloc, potrivit The Verge studiului PISA al OECD, bazat pe date colectate în 2025 de la peste 760.000 de elevi din 91 de țări.

După ajustarea pentru statutul socioeconomic, rezultatele au rămas, în general, mai bune în rândul elevilor care nu folosesc niciodată AI. Studiul arată însă că utilizarea moderată și intenționată, combinată cu evaluarea critică a răspunsurilor generate, poate fi asociată cu rezultate mai bune.

Studiul face parte din Programul OECD pentru Evaluarea Internațională a Elevilor și testează competențele la științe, matematică și citire. Diferențele au depins de modul și frecvența utilizării AI.

Folosirea AI pentru a scurta munca școlară a fost asociată cu rezultate mai slabe

Cea mai pronunțată diferență negativă a apărut la elevii care au folosit AI pentru sarcini punctuale, precum rezumarea textelor pe care trebuiau să le citească sau redactarea temelor. Diferența a fost mai redusă la cei care au folosit instrumentele pentru cercetare preliminară sau, în sens larg, pentru a-i ajuta să învețe.

Și frecvența a contat. Elevii care au folosit AI o dată sau de două ori pe an, dar și cei care au folosit-o zilnic, au avut tendința să obțină cele mai slabe rezultate. Rezultatele au fost mai bune la utilizarea lunară sau săptămânală.

Andreas Schleicher, directorul OECD pentru învățare și competențe, explică în studiul PISA: „În același fel în care nu devenim apți fizic uitându-ne la sport, ci practicând sport, învățarea nu are loc prin consumul de conținut, ci prin confruntarea cognitivă productivă a minții cu materialul nou. Atunci când tehnologia permite sau intensifică acest efort cognitiv, elevii vor progresa. Atunci când tehnologia scurtcircuitează efortul productiv al învățării, ea va submina dezvoltarea elevilor.”

Utilizarea săptămânală și verificarea răspunsurilor au fost asociate cu rezultate mai bune

Există însă și un rezultat favorabil. Elevii care au declarat că folosesc săptămânal AI pentru a-i ajuta, în general, să învețe i-au depășit pe cei care nu folosesc astfel de instrumente, deși diferența a fost redusă.

Avantajul a crescut în rândul elevilor cărora li s-a cerut frecvent să evalueze calitatea informațiilor generate de AI. În acest grup, toți utilizatorii obișnuiți de AI pentru ajutor general la învățare i-au depășit pe non-utilizatori.

Autorii studiului consideră că utilizarea moderată și intenționată a AI pentru activități școlare și învățare poate avea efecte pozitive. Utilizarea instrumentului împreună cu evaluarea critică a răspunsurilor și cu efortul cognitiv al elevului contează mai mult decât simplul acces la AI.

Utilizarea AI a fost mai frecventă în rândul elevilor proveniți din medii relativ avantajate, fapt asociat probabil cu accesul mai bun la hardware, conexiuni stabile la internet și instrumente AI plătite.

Utilizarea a variat puternic între țări: peste 95% dintre elevii din Vietnam au declarat că folosesc instrumente AI, față de doar 60% dintre elevii din Japonia. Nivelul curiozității a atins vârful în rândul utilizatorilor zilnici, însă această curiozitate nu s-a tradus întotdeauna în rezultate școlare mai bune.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mareNews24Poliția folosește din nou gaze lacrimogene la Paris, după violențele de la manifestațiile din FranțaDolce SportDavidovich Fokina explică revenirea din finala de la Shanghai prin avantajul fizic și încredereGetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsăBravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografieiLylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșeala