Personalul universitar pierde până la 500 de lei net din salariu

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Personalul universitar intră în noua etapă a negocierilor pe Legea salarizării cu scăderi de până la 500 de lei net față de varianta din marți, 12 august, iar blocajul politic și sindical pune sub presiune un jalon PNRR de care depind 770 de milioane de euro.

Universitățile sunt printre primele instituții în care schimbarea se vede direct în fluturașul de salariu. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la 11.656 de lei net, cu 440 de lei mai puțin decât în propunerea anterioară, iar un conferențiar universitar cu 20-25 de ani vechime ar coborî la circa 10.199 lei net, cea mai mare reducere indicată în noua grilă, de aproximativ 500 de lei net.

Faptul nou care complică dosarul este respingerea, prin comunicat comun, a actualei forme a proiectului de către toate cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național: Cartel ALFA, CNSLR – Frăția, CSDR, Meridian și BNS. Solicitarea lor este retragerea completă a proiectului și reluarea reformei de la zero.

În România, unde adoptarea și promulgarea Legii salarizării până la 31 august reprezintă un jalon critic din PNRR, acest refuz sindical prelungește un blocaj deja alimentat și de opoziția PSD. Consecința financiară este directă: de această reformă depinde deblocarea a 770 de milioane de euro pentru investiții, într-un moment în care stabilitatea politică și execuția angajamentelor externe rămân repere urmărite de investitori.

Nemulțumirile sindicatelor: valoarea de referință și plafonarea sporurilor

Confederațiile contestă în primul rând reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, după ce ceruseră stabilirea acesteia la nivelul salariului minim pe economie, cu actualizare anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii. Diferența de 100 de lei în baza de calcul mută discuția din registrul tehnic în cel bugetar, pentru că orice coborâre a reperului de pornire comprimă grilele salariale într-un sistem deja tensionat.

Al doilea punct critic privește plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, raportat la ordonatorul principal de credite. În lectura sindicatelor, această formulă poate tăia drepturi salariale legale în categorii unde sporurile nu sunt accesorii, ci parte din structura de remunerare, inclusiv în spitalele de monospecialitate finanțate din venituri proprii.

• valoarea de referință coboară de la 4.100 la 4.000 de lei;
• sporurile sunt plafonate la 20% din totalul cheltuielilor salariale, la nivelul ordonatorului principal de credite;
• pentru universitari apar scăderi nete de 440 de lei și de aproximativ 500 de lei față de varianta din 12 august.

Potrivit Mediafax, iar subiectul a fost relatat și de Edupedu, sindicatele susțin că dialogul social a fost tratat formal, după transmiterea cu întârziere a documentului și acordarea unui interval simbolic pentru observații. Într-o reformă care condiționează accesul la fonduri europene, calendarul de consultare devine astfel și un risc de execuție, nu doar o dispută procedurală.

„O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, se arată în comunicatul comun al confederațiilor sindicale reprezentative.

Mesajul sindicatelor merge mai departe și atacă exact logica de constrângere bugetară din proiect. În același comunicat, acestea afirmă că „drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic” și că noua variantă „continuă să opereze cu soluții de compromis, să favorizeze anumite categorii și să lase în urmă exact acele sectoare care asigură funcționarea serviciilor publice esențiale”.

Riscul bugetar nu mai stă doar în grile, ci și în întârzierea fondurilor PNRR

Din perspectivă fiscală, disputa are două efecte care se suprapun. Pe de o parte, sindicatele resping o formulă care reduce baza de calcul și plafonează sporurile; pe de altă parte, eșecul reformei poate bloca 770 de milioane de euro, ceea ce mută presiunea înapoi pe bugetul de stat. Statul rămâne astfel prins între costul politic și social al unei legi contestate și costul financiar al neîndeplinirii jalonului.

Pentru sectoarele publice afectate, schimbarea concretă este deja conturată în textul aflat în dispută: universitarii văd salarii nete mai mici decât în varianta din 12 august, iar instituțiile care funcționează cu sporuri ridicate intră sub plafonul de 20% raportat la ordonatorul principal de credite. În termen mediu, dacă blocajul se prelungește, presiunea se mută simultan pe fluxul fondurilor PNRR, pe bugetele de personal și pe funcționarea serviciilor publice esențiale.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaUn studiu-pilot leagă reducerea produselor ultraprocesate de ameliorarea depresiei la 20 de adulțiRevista IoanaCum pregătești un sos dens din 3 kilograme de roșii. Metoda lui Claudio Del Principe, fără blenderNews24Trump relaxează sancțiunile pentru motorina rusească în încercarea de a reduce prețurile la pompăDolce SportMihăiță Lungu ar fi prins de gât un copil de la Standard Vaslui pentru o eroare de jocGetPonyCum se estimează autonomia unei electrice înainte de cumpărare și ce versiuni trec de 500 km în trafic realBravonetSelly anunță sezonul 3 din „Fugiți de acasă” pe Voyo, cu un premiu de 10.000 de euro