Administrația Trump intenționează să construiască o bază militară masivă în Gaza, capabilă să găzduiască 5.000 de persoane, conform unor documente consultate de The Guardian. Inițiativa, parte a planului de reconstrucție discutat în Consiliul pentru Pace înființat de liderul american, este deja considerată de unii experți drept „un act de ocupație”, conform HotNews.

Dezvăluirile apar în contextul primei reuniuni a Consiliului, care are loc joi și la care președintele Nicușor Dan reprezintă România cu statut de observator. Potrivit HotNews, subiectul principal al întâlnirii este planul de pace pentru Fâșia Gaza și reconstrucția teritoriului devastat de campania militară a Israelului.

O fortăreață în sudul Gazei

Documentele contractuale ale Consiliului pentru Pace, analizate de cotidianul britanic, descriu în detaliu viitorul complex. Acesta este gândit ca o bază militară operațională pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare (ISF), o structură multinațională menită să guverneze Gaza.

Planurile prevăd construirea în etape a unui avanpost militar cu o suprafață finală de 1.400 pe 1.100 de metri. Baza va fi înconjurată de sârmă ghimpată și dotată cu 26 de turnuri de observație blindate montate pe remorci, un poligon pentru arme de calibru mic, buncăre și un depozit pentru echipament militar. Amplasamentul ales este o zonă aridă de câmpie din sudul Gazei.

Misiune oficială și controverse aprinse

Consiliul de Securitate al ONU a autorizat Consiliul pentru Pace să înființeze această forță temporară în Gaza. Conform mandatului ONU, ISF va avea sarcina de a asigura securitatea frontierei, de a menține pacea în zonă, de a proteja civilii și de a instrui „forțele de poliție palestiniene verificate”.

Cu toate acestea, proiectul este plin de incertitudini. Nu este clar cui aparține terenul pe care va fi construită baza, o mare parte din sudul Gazei fiind în prezent sub control israelian. În același timp, ONU estimează că războiul a dus la strămutarea a cel puțin 1,9 milioane de palestinieni.

Diana Buttu, avocată palestiniano-canadiană și fostă negociatoare de pace, a criticat dur inițiativa. Ea a calificat construirea unei baze militare pe teritoriul palestinian fără aprobarea guvernului drept un act de ocupație. „De la cine au obținut permisiunea pentru a construi acea bază militară?”, a întrebat ea, în discuția cu jurnaliștii The Guardian.

Un organism condus de Trump, cu finanțare neclară

Consiliul pentru Pace este prezidat de Donald Trump și condus parțial de ginerele său, Jared Kushner. Deși a fost înființat cu aprobarea ONU, statutul său pare să îi acorde lui Trump conducerea și controlul permanent. Peste 20 de țări s-au înscris ca membre, însă majoritatea liderilor au declinat invitația.

Experții avertizează că structurile de finanțare și de guvernanță sunt neclare. Mai mulți contractori au declarat pentru The Guardian că discuțiile cu oficialii americani se desfășoară adesea pe aplicația Signal, în loc să folosească e-mailurile guvernamentale.

De ce participă România. Explicațiile lui Nicușor Dan

Din Uniunea Europeană, doar Ungaria și Bulgaria au acceptat statutul de membru deplin în Consiliu. Alte țări, printre care România și Italia, participă la prima reuniune doar cu statut de observatori.

Președintele Nicușor Dan a sugerat că prezența sa la Washington are ca scop principal consolidarea relației cu administrația Trump, în special după tensiunile din trecut. „Au existat anumite dubii, neîncredere după alegerile anulate din 2024 din partea administrației americane. Față de tot acest context, cred că prezența României prin președintele ei ajută la a clarifica și diplomatic și față de cetățeni care este relația adevărată dintre România și SUA”, a declarat Nicușor Dan recent, într-un interviu pentru Radio România Actualități.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
baza militara Consiliul pentru Pace