### Critici la adresa modificărilor propuse de ministerul Culturii pentru finanțarea culturală
Asociațiile din domeniul cultural din România își exprimă îngrijorarea față de modificările aduse printr-un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care vizează actualizarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1998. Aceste schimbări sunt menite să reformeze sistemul de finanțare a programelor și proiectelor culturale, dar au stârnit controverse semnificative.
Taxele propuse ar putea afecta grav sectorul cultural
Mihai Covaci, președintele Asociației Comercianților de Opere de Artă din România (ACOAR), a subliniat că majorarea taxelor asupra activităților culturale va avea efecte negative asupra sectorului. Conform acestuia, taxa AFCN aplicată caselor de licitație ar putea crește cu până la 8000%, ceea ce ar transforma radical modul în care aceste instituții operează.
În prezent, taxa este stabilită la 5% din venitul generat prin licitația bunurilor culturale mobile clasate. Proiectul Ministerului Culturii preconizează extinderea acestei taxe pentru a include toate încasările caselor de licitație, nu doar comisionul acestora. Această schimbare ar duce la o impozitare drastic crescută și ar putea pune în pericol existența multor case de licitație.
Impact economic limitat dar riscuri mari
Covaci a evidențiat că impactul financiar al noilor taxe este minim comparativ cu riscurile pe care le implică: „Aplicând această nouă taxare, s-ar strânge aproximativ 80.000 euro anual, dar am putea falimenta două sau trei case dintre cele cinci existente.” În România activează actualmente cinci case importante: Alis, Artmark, Historic, Quadro și Ans Azura.
De asemenea, Covaci a subliniat că economia culturală se confruntă deja cu dificultăți majore și că majoritatea operatorilor economici din acest domeniu sunt microîntreprinderi vulnerabile.
Puncte critice ale ordonanței
Suzana vasilescu, președintele Asociației Galeriilor de Artă contemporană (AGACOR), consideră că ordonanța reflecta o lipsa profundă de înțelegere a realităților economice ale sectorului artistic: „Cineva care nu are experiență în afaceri nu poate concepe un astfel de sistem fiscal.” Vasilescu susține că galeriile nu rețin toate veniturile generate; acestea trebuie să împartă banii între artiști și alte cheltuieli operaționale.Ea avertizează că implementarea acestor măsuri fiscale va conduce la falimentul multor galerii mici: „Dacă această ordonanță va fi adoptată, ne-ar obliga să ne închidem afacerile.”
Nevoia unei reforme sustenabile
Vasilescu criticând lipsa sprijinului guvernamental pentru sectorul cultural românesc sugerează ca soluțiile financiare să fie găsite prin impozitarea altor sectoare mai profitabile decât cel cultural. Ea afirmând: „Galeriile și artiștii trebuie să fie beneficiarii principali ai finanțării culturii.”
Această situație ridică întrebări serioase despre viitorul sectorului artistic românesc într-un context economic tot mai provocator.
