Senatorii americani, susținuți de președintele Donald Trump, au propus un proiect de lege revizuit care impune tarife de până la 100% principalilor cinci cumpărători de petrol și gaze rusești, cu China și India în centrul măsurii.

Față de plafonul de 500% din varianta inițială, noul prag maxim de 100% reduce severitatea formală a proiectului, dar păstrează presiunea asupra celor mai mari clienți ai energiei rusești. Pentru piață, miza nu este doar nivelul tarifului, ci faptul că două economii care absorb volume mari de energie ieftină din Rusia ar putea fi forțate să-și recalibreze aprovizionarea.

Impactul economic urmărit de inițiatori este dublu. Pe de o parte, veniturile Moscovei din petrol și gaze ar urma să fie lovite prin penalizarea partenerilor comerciali cheie. Pe de altă parte, riscul se mută imediat în lanțurile globale de aprovizionare: costurile energetice cresc, iar companiile expuse la inputuri sensibile la prețul energiei rămân cu o volatilitate mai mare în bugete și marje.

La gaze naturale, țările care importă sub 15% din exporturile de gaze ale Rusiei sunt scutite. Anul trecut, primii cinci importatori de gaze naturale rusești au fost China, Franța, Japonia, Ungaria și Belgia, iar ultimele patru intră sub această excepție. La țiței, cei mai mari cinci cumpărători au fost China, India, Slovacia, Ungaria și Azerbaidjan.

Asta mută centrul de greutate al proiectului spre Asia. China apare în ambele liste, iar India în topul cumpărătorilor de țiței. Pentru decidenții din companii, semnalul este că riscul de cost nu mai vine doar din sancțiuni directe asupra Rusiei, ci și din tarife comerciale aplicate cumpărătorilor care mențin fluxurile.

India și China: cum sunt afectate economiile prin tarife

În cazul Indiei, presiunea este amplificată de consumul energetic. Economia indiană împinge puternic digitalizarea, inclusiv prin centre de date AI de mari dimensiuni, iar asta pune deja presiune pe cererea de energie. Dacă accesul la țiței rusesc ieftin devine mai dificil, vulnerabilitatea costului de alimentare crește exact într-un moment de expansiune intensivă în capital și consum energetic.

Și China intră în ecuație dintr-un alt motiv: economia sa se bazează puternic pe exporturi, în creștere cu 27%, pentru a compensa slăbiciunea pieței interne. O majorare a costului energiei într-o economie atât de dependentă de competitivitatea industrială ar putea transmite rapid presiune în prețurile bunurilor exportate și, implicit, în costurile de aprovizionare ale companiilor din alte piețe.

Potrivit Independent, anul trecut SUA au impus un tarif suplimentar de 25% Indiei pentru achiziția de petrol rusesc, măsură eliminată ulterior. În plus, derogarea Trezoreriei SUA care permitea Indiei astfel de achiziții fără sancțiuni a expirat luni, 17 iunie anul acesta.

Proiectul a fost redactat de senatorul democrat de Connecticut, Richard Blumenthal, împreună cu inițiatorul său, senatorul Lindsey Graham (71 de ani), care a decedat recent din cauza unei disecții aortice. Textul include și sancțiuni care vizează sectoarele de apărare, energie și financiar ale Rusiei, precum și „flota din umbră” folosită de Moscova.

Richard Blumenthal (senator democrat de Connecticut) a prezentat proiectul drept rezultatul unei negocieri dificile.

„A necesitat negocieri și discuții minuțioase, uneori dureroase. Dar vine într-un moment crucial.”

În aceeași declarație de presă, el a legat direct proiectul de evoluția războiului din Ucraina.

„Ucraina se află la o răscruce. Schimbă soarta pe câmpul de luptă.”

Donald Trump (președintele SUA) a indicat că susține avansarea proiectului și l-a legat de memoria lui Lindsey Graham.

„Acest lucru este în onoarea lui Lindsey. Asta era treaba lui. Își dorea acest lucru mai mult decât orice. Știți ce simțea și există șanse mari să se realizeze.”

Există deja 26 de co-sponsori republicani și democrați în Senat, iar un consilier din Senat, membru al echipei senatoriale, a declarat că susținătorii sunt „destul de încrezători în parcursul său”.

Unde se mută riscul pentru companii și investitori

Ce înseamnă asta pentru România și companiile locale? Pentru companiile cu expunere la costuri energetice, primul filtru este dependența operațională de prețul petrolului și al gazelor, inclusiv prin furnizori. Dacă proiectul intră pe traiectorie legislativă rapidă, punctul sensibil nu este doar relația directă cu Rusia, ci reacția Chinei și Indiei, care pot repoziționa cererea globală pentru energie.

Al doilea filtru este expunerea pe lanțuri de aprovizionare asiatice. În măsura în care energia mai scumpă ridică costul producției sau al transportului în China și India, efectul poate ajunge în prețul importurilor și în marjele companiilor care cumpără componente, bunuri intermediare sau servicii industriale din aceste piețe.

Al treilea punct de urmărit este flexibilitatea tarifului. Rata finală urmează să fie stabilită de Reprezentantul Comercial al SUA, ceea ce înseamnă că pragul efectiv poate deveni principalul indicator pentru modelarea riscului de preț în energie și pentru recalibrarea scenariilor de achiziție.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
China Donald Trump India SUA tarife energie rusească