Mai există vreun angajat care să nu-și petreacă 8-10 ore/zi la birou, pe un scaun incomod, lucrând la calculator?! Cum numărul angajaților care-și desfășoară activitatea în poziție sedentară crește de la an la an apar și semnalele de alarmă cu privire la efectele folosirii mobilierului de birou ce nu respectă principiile ergonomice.
Stând așezați pe scaune neergonomice, la birouri prea înalte sau prea joase, tot mai mulți angajați se plâng de dureri de spate, afecțiuni cervicale sau ale încheieturilor, sindromul de tunel carpian și lista poate continua. Doar că aceste probleme nu afectează doar sănătatea fizică a angajatului, ci și productivitatea, motivația și, în cele din urmă, succesul companiei.
Impactul negativ al mobilierului neadecvat: un subiect ce trebuie adus mai mult în discuție
Trecut adesea cu vederea, mobilierul nepotrivit, utilizat pe termen lung, ajunge să aibă un impact semnificativ și insidios asupra sănătății și productivității angajaților; iar efectele nu se resimt doar în plan individual, ci la nivelul întregii organizații. Din păcate, subiectul nu este discutat suficient, iar mulți dintre angajatori continuă să considere mobilierul ergonomic și scaune de birou de calitate superioară o cheltuială prea mare, dar ignoră costurile reale pe care mediul de lucru neadecvat i le aduce pe termen lung.
Printre cele mai evidente efecte negative ale mobilierului neadecvat este apariția durerilor de spate și a afecțiunilor coloanei vertebrale. Scaunele care nu oferă suport lombar, birourile poziționate prea sus sau prea jos, obligă utilizatorii să adopte posturi greșite. În timp, aceste poziții pun presiune pe mușchi și ligamente, deci nu ar trebuie să ne mire scolioza, hernia de disc sau alte afecțiuni degenerative. Angajații cu astfel de dureri întâmpină dificultăți în a se concentra, își întrerup frecvent munca pentru a-și ajusta poziția sau pentru a-și calma disconfortul. Iar distragerea afectează semnificativ productivitatea, iar în cele din urmă costurile medicale și concediile medicale se adaugă poverii financiare asupra companiei.
În egală măsură, utilizarea unor birouri care nu permit poziționarea corectă a tastaturii și a mouse-ului conduce la tensiuni în zona mâinilor și antebrațelor. Sindromul de tunel carpian, o afecțiune dureroasă și debilitantă, este una dintre cele mai frecvente consecințe; pe lângă durere, această problemă afectează dexteritatea și viteza de lucru, ceea ce face ca angajatul să aibă un randament redus.
Oboseala vizuală este un alt efect negativ major al mobilierului nepotrivit. Amplasarea monitorului la o înălțime sau un unghi nepotrivit forțează utilizatorii să își încordeze ochii, iar iluminarea insuficientă sau excesivă agravează problema. Oboseala vizuală nu se manifestă doar prin disconfort ocular, ci și prin dureri de cap persistente, amețeli și dificultăți de concentrare.
Există studii care au relevat că, pe termen lung, mobilierul neadecvat poate deveni un factor de risc major pentru sănătatea cardiovasculară. Statul îndelungat pe scaune rigide sau într-o poziție statică afectează circulația sângelui și crește riscul de hipertensiune sau cheaguri de sânge. Acest aspect este amplificat de lipsa echipamentelor care să încurajeze alternarea între statul jos și în picioare. Un birou ajustabil, de exemplu, ar permite utilizatorilor să își schimbe frecvent poziția, reducând astfel riscurile asociate imobilității prelungite.
Relația dintre ergonomia mobilierului și productivitatea angajaților
Studiile demonstrează o legătură strânsă între ergonomie și productivitate. Un angajat care lucrează într-un mediu proiectat ținând cont de principiile ergonomiei are o capacitate mai mare de concentrare, își gestionează mai bine timpul și își finalizează sarcinile în timp util.
De exemplu, într-o companie care a investit în mobilier ergonomic s-a observat o scădere semnificativă a problemelor de sănătate raportate de angajați. În plus, angajații au declarat că se simt mai motivați să își îndeplinească sarcinile, știind că sănătatea lor este o prioritate pentru angajator.
Mobilierul ergonomic: companiile ar trebui să-l vadă ca pe-o investiție, nu cheltuială
Pentru mulți manageri, achiziția de scaune și birouri ergonomice este văzută drept cheltuială, ”moft”, în loc de o necesitate. Pe cât de învechită este această mentalitate, este și contraproductivă, pentru că ignoră beneficiile pe termen lung pe care un mediu de lucru ergonomic le va aduce atât angajaților, cât și companiei.
Unul dintre cele mai importante beneficii ale mobilierului ergonomic este prevenirea problemelor de sănătate asociate cu postura incorectă și stresul fizic acumulat: durerile de spate, sindromul tunelului carpian și oboseala musculară.
Un mediu de lucru confortabil are un impact direct asupra productivității angajaților. Atunci când un angajat nu este distras de dureri sau disconfort el își va concentra toată energia asupra sarcinilor zilnice. Pe termen lung, aceste mici pierderi de timp se transformă în ore întregi de productivitate pierdută, afectând performanța generală a echipei.
Companiile care investesc în bunăstarea angajaților, inclusiv în mobilierul ergonomic de calitate, trimit un mesaj clar: sănătatea și confortul personalului sunt o prioritate. Un angajat care simte că angajatorul are grijă de nevoile sale este mult mai probabil să rămână loial companiei și să contribuie cu mai mult entuziasm la succesul acesteia; unul care lucrează într-un mediu care îi provoacă disconfort sau chiar probleme de sănătate va fi demotivat și mai tentat să caute oportunități mai bune în altă parte. Fluctuația ridicată de personal nu doar că afectează coeziunea echipei, dar implică și costuri suplimentare pentru recrutarea și instruirea noilor angajați.
