O ofertă de angajare la salariul minim general de 4.325 lei brut lunar înseamnă un venit net estimat la 2.699 lei, pentru un salariat fără persoane în întreținere care îndeplinește condițiile facilității fiscale. La primul loc de muncă, comparația dintre oferte trebuie să separe această sumă de valoarea tichetelor de masă: beneficiile completează venitul, dar nu înlocuiesc salariul minim obligatoriu.

Pragul brut se aplică din 1 iulie 2026, după nivelul anterior de 4.050 lei. Guvernul a aprobat modificarea joi, 12 martie 2026, iar Hotărârea de Guvern 146/2026 a apărut în Monitorul Oficial vineri, 13 martie. Premierul Ilie Bolojan a anunțat decizia, confirmată în aceeași seară de ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința extraordinară a Executivului.

Salariul din contract se verifică separat de sporuri și beneficii

Minimul legal privește salariul de bază. Sporurile și celelalte adaosuri nu sunt incluse în acest prag. Valoarea corespunde unei norme lunare de aproximativ 166,6 ore, cu un echivalent de 25,949 lei pentru fiecare oră.

Pentru o ofertă din construcții, reperul sectorial este diferit: salariul minim brut este de 4.582 lei, fără modificare la 1 iulie 2026. Majorarea minimului general nu a schimbat acest nivel.

În calculul orientativ pentru salariul minim general, venitul net anterior era de 2.574 lei. Creșterea brutului cu 275 lei se traduce astfel într-un plus net estimat la 125 lei. Suma efectiv încasată depinde însă de persoanele aflate în întreținere, de clauzele contractului și de scutirile fiscale aplicabile.

Diferența este de aproximativ 281 lei pentru un post. Acest cost nu reprezintă suma virată salariatului, ci include și contribuția suportată de firmă.

Facilitatea fiscală depinde de salariul de bază și de venitul lunar

Ordonanța de urgență a Guvernului 89/2025 stabilește o sumă lunară pentru care nu se plătesc impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Facilitatea a fost de 300 lei pentru veniturile aferente intervalului 1 ianuarie-30 iunie 2026 și este de 200 lei pentru intervalul 1 iulie-31 decembrie 2026.

Aplicarea scutirii presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

Salariatul lucrează cu contract individual de muncă, la normă întreagă, iar postul reprezintă funcția sa de bază.

Salariul de bază înscris în contract, separat de sporuri și adaosuri, coincide cu minimul brut legal aplicabil lunii respective.

Venitul brut lunar din același contract nu depășește 4.300 lei pentru prima jumătate a anului, respectiv 4.600 lei pentru a doua jumătate. La verificarea plafonului sunt lăsate în afara calculului tichetele de masă, voucherele de vacanță și, după caz, indemnizația de hrană.

Pentru cine începe primul serviciu în cursul lunii, facilitatea nu se acordă automat integral. Suma se ajustează după data angajării, perioada în care salariul rămâne la minim și fracțiunea de lună pentru care se determină venitul. Aceeași regulă de diminuare ține cont de data încetării contractului sau a raportului de serviciu.

Calculul orientativ arată cum se ajunge de la brut la net

Exemplul pentru un angajat fără persoane în întreținere, cu facilitatea fiscală integrală, folosește următoarele componente:

  • Din brutul de 4.325 lei se separă suma netaxabilă de 200 lei, rezultând o bază de 4.125 lei pentru contribuțiile din exemplu.
  • Contribuția de asigurări sociale (CAS), de 25%, reprezintă 1.031,25 lei.
  • Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), de 10%, reprezintă 412,50 lei.
  • Deducerea personală folosită este de 865 lei, echivalentul a 20% din salariul minim.
  • Impozitul pe venit, calculat cu o cotă de 10% după contribuții și deducere, este de aproximativ 182 lei.

Rezultatul este orientativ pentru situația descrisă. O ofertă cu alt salariu de bază sau cu venituri care depășesc plafonul facilității nu poate fi evaluată prin preluarea automată a acestui calcul.

Tichetele se compară după valoarea zilnică și zilele lucrate

Legea 201/2025 a stabilit plafonul tichetului de masă la 45 lei pentru o zi lucrată, începând cu 1 decembrie 2025. Acesta este un plafon distinct de salariul minim și nu a crescut automat odată cu modificarea din iulie.

În exemplul unei luni cu 21 de zile lucrate, acordarea tichetelor la valoarea maximă înseamnă 945 lei nominal. Pentru compararea ofertelor, suma lunară trebuie raportată atât la valoarea tichetului acordat de firmă, cât și la numărul zilelor pentru care este primit.

Tratamentul fiscal diferă de cel al salariului: tichetele sunt supuse contribuției de sănătate și impozitului pe venit, dar nu contribuției pentru pensii de 25% și nici contribuției asiguratorii pentru muncă de 2,25%. Valoarea nominală a tichetelor trebuie separată de efectul taxelor asupra salariului încasat în bani.

În exemplul Up România, pentru 21 de zile lucrate, salariatul primește tichete cu o valoare nominală de 945 lei. CASS de 94,50 lei și impozitul pe venit de 94,50 lei se rețin din salariul în bani. Pornind de la netul estimat de 2.699 lei, rămân astfel aproximativ 2.510 lei în bani, la care se adaugă cei 945 lei în tichete.

Puterea de cumpărare a beneficiului depinde și de prețurile alimentelor. Cercetarea Academiei de Studii Economice (ASE) din București arată că valoarea tichetului rămăsese la 45 lei în septembrie 2026, în timp ce alimentele se scumpiseră cu 7,75% într-un an.

„Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”, a declarat Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, la Policy & Impact Forum.

Valoarea de 50 lei este un scenariu analizat în studiu

Studiul ia în calcul ridicarea valorii tichetului la aproximativ 50 lei, doar ca ipoteză, nu ca măsură adoptată. În acest scenariu, ar putea fi susținute aproximativ 18.000 de locuri de muncă în plus.

„Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a declarat Tănase Stamule, decanul FABIZ din cadrul ASE, la Policy & Impact Forum, referindu-se la contribuția tichetelor la produsul intern brut (PIB).

Potrivit estimărilor studiului, în 2025 tichetele de masă au adus economiei peste 21 miliarde lei și au sprijinit circa 161.000 de locuri de muncă. Salariații au primit tichete cu o valoare nominală cumulată de 18,38 miliarde lei.

„Studiul identifică și o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creșterea plafonului nominal, care trebuie să țină cont de creșterea prețurilor. Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”, a susținut Gabriela Horga, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, la același forum.

Majorarea salariului a avut estimări diferite pentru firme și buget

Înaintea deciziei din martie, organizațiile patronale au cerut păstrarea minimului existent, pentru a permite economiei să absoarbă costurile suplimentare. Confederația Patronală Concordia invoca o creștere cumulată de aproximativ 85% în cinci ani, printre cele mai rapide din Uniunea Europeană. Patronatele avertizau asupra presiunii pe companiile cu marje reduse.

Sindicatele au solicitat un prag de 4.350 lei, argumentând că ajustarea trebuie să compenseze inflația și să protejeze puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici.

Autoritățile estimau la adoptare aproximativ 1.759.027 de beneficiari ai majorării. Atunci, 831.382 de angajați erau remunerați la minimul brut, reprezentând aproximativ 14,6% dintre salariații activi. Efectul anticipat includea și ajustări în sectoarele cu salarii apropiate de pragul legal.

Nota de fundamentare evalua efectul asupra bugetului general consolidat la aproximativ 622 milioane lei pentru iulie-decembrie 2026. Estimarea reunea venituri bugetare suplimentare de circa 969 milioane lei și cheltuieli de personal mai mari cu aproximativ 347 milioane lei.

Ministerul Muncii considera că salariile mai mari ar putea stimula ocuparea și consumul de bunuri și servicii. În argumentația instituției, munca ar putea deveni mai atractivă inclusiv pentru tineri și femei, iar activitatea nedeclarată s-ar putea reduce.

Pentru evaluarea unei angajări începute în ultimele luni ale anului, termenul fiscal relevant rămâne 31 decembrie 2026: până atunci se aplică suma netaxabilă de 200 lei, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului 89/2025.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Beneficii extrasalariale primul loc de muncă salariu minim 2026 salariu net tichete de masa