BCE critică dur guvernul României pentru reducerea salariilor angajaţilor BNR

Banca Centrală Europeană (BCE), care a militat pentru austeritate fiscală pe întregul continent, a criticat dur decizia guvernului României de a reduce cu 25 la sută salariile angajaţilor Băncii Naţionale (BNR), scrie Financial Times (FT).

Într-o declaraţie dură formulată luni şi postată pe site-ul său, BCE a avertizat că măsurile României încalcă tratatele Uniunii Europene (UE) permiţând autorităţilor monetare să opereze liber şi fără interferenţe politice. Acest lucru prevesteşte o confruntare similară cu guvernul Ungariei, care plănuieşte să reducă salariul guvernatorului băncii sale centrale.

BCE nu şi-a exprimat nicio opinie cu privire la ideea generală a unor factori de decizie monetară de a opera reduceri de salarii în ţările cele mai afectate de criza datoriilor din Europa – şi nu a obiectat la reducerile voluntare adoptate în ultimii ani de guvernatorii băncii centrale irlandeze. Cu toate acestea, poziţia BCE ar putea declanşa critici potrivit cărora bancherii centrali ar fi scutiţi de la reducerea cheltuielilor publice.

Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei, a declarat că nu vrea să beneficieze de o creştere a salariului în 2010 şi 2011 şi a refuzat o majorare salarială semnificativă atunci când a fost numit pentru un al doilea mandat, în 2008. Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, susţine că restrângerile fiscale sunt esenţiale pentru restabilirea încrederii şi creşterea economică.

Dar el a apărat, de asemenea, principiul independenţei băncii centrale, de la preluarea postului de top de la Frankfurt, în 2003. Salariul lui Trichet a crescut cu 2,5 la sută, la 360.612 euro, în 2009, potrivit raportului anual al BCE. Guvernul de centru de la Bucureşti a lansat un pachet de austeritate în luna mai care prevede reducerea salariilor tuturor lucrătorilor din sectorul public – inclusiv ale angajaţilor BNR – cu un sfert.

Măsurile sunt esenţiale dacă România vrea să atingă ţinta de deficit de 6,8 la sută, convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), declară guvernul. Cu toate acestea, BCE a declarat: „Principiul independenţei băncii centrale prevede că nici o terţă parte nu ar trebui să poată exercita o influenţă directă sau indirectă” asupra băncii centrale, adăugând că procedura ar fi „în mod clar interzisă”, în conformitate cu tratatele UE.

BNR a declarat că acum guvernului îi revine sarcina să ajusteze legislaţia sa. În Ungaria, miniştrii au prezentat un proiect de lege săptămâna trecută care va reduce salariul lui Andras Simor, guvernatorul băncii centrale, la aproximativ 2 milioane de forinţi (8.550 dolari) pe lună – un sfert din nivelul actual.
Măsura urmează după apelurile unor oficiali din Fidesz, partid care a obţinut o victorie covârşitoare în alegerile din aprilie, ca Simor să demisioneze in cauza unor investiţii offshore. BCE nu a făcut niciun comentariu luni, dar este probabil să-l apere pe Simor.

Într-un alt articol, Financial Times apreciază că BCE a spus mai degrabă cu asprime guvernului român, luni, că trebuie să-şi reconsidere planurile de a reduce salariile angajaţilor BNR.
În opinia postată pe site-ul său, BCE a observat că, dacă economiile sunt utilizate pentru a finanţa deficitul bugetar al României, aceasta ar însemna finanţare monetară, în mod clar interzisă. Este ironic, notează FT, că BCE critică reducerile salariale din România chiar dacă raţionamentul său – inviolabilitatea independenţei băncii centrale – este solid.

Precizând că guvernul român nu este singurul din regiune care vizează salariile angajaţilor băncii centrale şi dând exemplul Ungariei, FT comentează că responsabilitatea fiscală din Ungaria „este un fel de mâncare cel mai bine servit rece”. Fidesz ar prefera ca Simor să demisioneze din cauza investiţiilor offshore. În pofida apelurilor de a pleca, el a rămas însă ferm pe poziţie. Justificând demersul, oficialii guvernamentali au arătat că Simor câştigă 425.000 de dolari pe an – mai mult decât omologul său din SUA, Ben Bernanke.

Prin urmare, se pare că BCE ar putea fi obligată să emită o altă opinie juridică. Având în vedere vântul de austeritate care suflă şi propria susţinere faţă de responsabilitatea fiscală, este de imaginat că va face acest lucru mai degrabă stânjenită, totuşi, este de părere FT. Şi Wall Street Journal (WSJ) comentează într-un articol că BCE a luat poziţie „de Ziua Independenţei”, în numele personalului BNR, spunând că planul guvernamental de reducere a salariilor angajaţilor BNR, ca parte a unui efort de reducere a deficitului, ar putea ameninţa independenţa băncii centrale.

Legislaţia română, observă BCE într-o opinie juridică, urmăreşte să reducă salariul personalului băncii centrale cu 25%, iar economiile să fie transferate către guvern.
Procedând domol, BCE a declarat într-un aviz juridic postat pe site-ul său: „BCE ar dori să reamintească faptul că orice operaţiune între o bancă naţională centrală şi autorităţile naţionale ale unui stat membru în UE trebuie să respecte limitările impuse în acest sens de tratat, în special privind principiul independenţei băncii centrale şi … interdicţia legată de finanţarea monetară”.

Referitor la problema independenţei, BCE a afirmat că banca centrală „nu poate fi pusă într-o poziţie în care aceasta deţine un control limitat sau nu are niciun control asupra personalului său, sau în care guvernul unui stat membru poate influenţa politica privind chestiunile legate de personal”. De asemenea, a declarat că, „din punct de vedere contabil, o scădere a salariilor personalului va reduce de facto costurile operaţionale ale BNR, prin urmare crescând potenţial resursele sale financiare.”

„Cu toate acestea, dacă creşterea corelată a resurselor financiare ale BNR este direct transferată statului, o astfel de situaţie ar însemna efectiv creşterea finanţării statului român pe cheltuiala BNR”, a mai relevat BCE.
„În acest sens, orice transfer financiar direct de această natură de la BNR la bugetul de stat poate fi asimilat finanţării monetare, care este în mod clar interzisă”, o citează WSJ. Legea română „ar trebui modificată”, a mai spus instituţia europeană, „pentru a se evita o încălcare a interdicţiei privind finanţarea monetară”.

WSJ relevă că, în mod ironic, BCE se confruntă cu întrebări referitoare la propria independenţă în urma deciziei sale controversate de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale din Grecia şi alte ţări confruntate cu dificultăţi din zona euro – circa 60 miliarde de euro până în prezent. Oficialii BCE insistă că independenţa lor este intactă, deoarece au luat decizia pe cont propriu de a restabili funcţionarea pieţelor datoriei disfuncţionale, şi nu la cererea unor guverne.

România nu face parte din zona euro sau BCE. Dar pentru că România este membră a UE, BCE emite opinii pe probleme legislative care afectează BNR. În acest caz, BCE a criticat România pentru că nu a consultat-o anterior. „Se recomandă instituirea procedurilor administrative interne pentru a se asigura că o consultare în timp util a BCE este prevăzută ori de câte ori o astfel de consultare este obligatorie”, a scris BCE.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata