Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe: Un simbol al credinței și istoriei românești
O comunitate unită în rugăciune
La Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, slujba Sfintei Liturghii a început cu tradiționala binecuvântare a preotului, care a ridicat Sfânta Evanghelie și a rostit cuvintele de deschidere. Această catedrală reprezintă un loc de întâlnire pentru membrii comunității românești din oraș, care numără astăzi sub 12.000 de persoane.
Catedrala se află într-o zonă centrală, dar este adesea umbrită de cladirile înconjurătoare. Finalizată în 1983 după o lungă perioadă de construcție ce a durat 44 de ani, aceasta este considerată un simbol al ortodoxiei românești în regiune.
Istoria zbuciumată a catedralei
Construcția catedralei a fost afectată semnificativ de evenimentele istorice tumultoase ale secolului XX. În urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, când România a cedat o parte din Transilvania Ungariei horthyste, lucrările au fost suspendate temporar. Materialele destinate construcției au fost redistribuite cetățenilor pentru construirea locuințelor personale, iar subsolul catedralei a servit ca ad shelter antiaerian.
După încercarea eșuată de demolare prin explozie în 1949 și discuțiile despre transformarea cladirii într-un ateneu cultural care nu s-au concretizat niciodată, lucrările au fost reluate abia la începutul anilor ’70 și finalizate pe 15 mai 1983.
Muzeul Spiritualității Românești: O comoară cultural-religioasă
În demisolul catedralei funcționează Muzeul Spiritualității Românești, creat cu sprijinul Ligii culturale „Andrei Șaguna” și al parohiilor ortodoxe locale. Acest muzeu prezintă o colecție valoroasă ce include icoane vechi din secolele XVIII și XIX provenind din biserici dispărute sau abandonate.
Printre exponatele importante se numără cărți religioase rare precum „Cazania lui Varlaam” (1643) sau „Îndreptarea legii” (1652), dar și obiecte liturgice semnificative. De asemenea, muzeul oferind mărturii despre bisericile ortodoxe românești distruse între anii 1940-1944 reflectând astfel istoria dramaticã trãită pe aceste meleaguri.
Regretatul pr. prof. Ilie Moldovan descria vizita sa la muzeu ca fiind mai mult decât o simplã experiență turisticã; el considera acest loc un adevăr templu istoric al neamului românesc.
Mănastirile ortodoxe din județul Covasna
Județul Covasna găzduiește trei mănastiri ortodoxe — Mănastirea Sita Buzau-lui , Valea Mare şi Mărcuş — toate ridicate cu binecuvântarea arhiepiscopului Ioan Selejan al Covasnei şi Harghitei şi sprijinite financiar prin contribuțiile credincioșilor locali.
Mănastirea Mărcuș este prima dintre acestea; construitǎ între anii ’90 sub îndrumarea stareței Serafima Comșa are două hramuri: „Sfinții Români” si „Acoperământul Maicii Domnului”. Complexul monahal este situat într-un cadru natural pitoresc pe un deal împrejmuit cu pădure unde sunt îngrijite fetițe orfane sau abandonate.
Mănastirea Sita Buzau-lui , dedicată Schimbării la Față , s-a constituit ca aşezământ monahal pentru călugări încă din anul 1997 .
Mănăstirea „Sfântul Ioan” de la Valea Mare: O Oază de Spiritualitate
Istoricul și Importanța Mănăstirii
Mănăstirea „Sfântul Ioan” din Valea Mare, situată la 30 de kilometri de Sfântu Gheorghe și la 7 kilometri de Întorsura Buzăului, a fost fondată de părintele Gheorghe Avram, fost stareț al mănăstirii Dervent. Prima slujbă a avut loc în iunie 1996, marcând începuturile unei comunități monahale dedicate tradiției ortodoxe. În anul 2011, cu ocazia canonizării mitropolitului Andrei Șaguna, au fost realizate fresce care ilustrează momente importante din viața acestuia.
Pe data de 6 august, cu ocazia hramului mănăstirii dedicat Schimbării la Față a Domnului, sute de pelerini se adună anual pentru a participa la sărbătoare. Complexul mănăstiresc include chilii pentru călugărițe, o bibliotecă și ateliere destinate picturii și broderiei.
Contribuția Episcopiei Ortodoxe
În cei douăzeci de ani de existență ai Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei sub conducerea ÎPS Ioan Selejan, s-au realizat ample lucrări de restaurare și salvare a peste 120 lacașuri ortodoxe afectate în timpul ocupației horthyste (1940-1945). De asemenea, episcopia a sprijinit înființarea Centrului Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan” și Muzeul Național al Carpaților Răsățeni din Sfântu Gheorghe.
Muzeul Carpaților Răsățeni: Un Centru Cultural Vital
Înființarea Muzeului
Muzeul Carpaților Răsățeni din Sfântu Gheorghe este o instituție cultural-educativă ce își are originile în anul 1995 ca secție arheologică. Patru ani mai târziu s-a desprins ca entitate independentă sub egida Ministerului Culturii. Activitatea muzeului se concentrează pe protejarea patrimoniului cultural național din zona Carpaților Rărășeni.
Modernizarea Instituției
Între anii 2009-2011 muzeul a beneficiat de un program național destinat modernizării instituțiilor culturale majore ale țării. Investițiile au totalizat aproximativ 2.5 milioane euro pentru reamenajarea spațiilor expoziționale și accesibilizarea informațiilor prin tehnologie avansată.
Expoziția permanentă include artefacte arheologice reprezentative pentru civilizația eneolitică descoperite în situri preistorice locale. Vizitatorii pot accesa informații suplimentare despre exponate prin intermediul codurilor QR atașate acestora.
Secții Externe ale Muzeului
Muzeul dispune actualmente trei secții externe: Casa Memoriala „Romulus Cioflec” din Araci; Prima Școalǎ Româneascǎ din Sfântu Gheorghe; Muzeul Oltului si Mureșului Superior situat in Miercurea-Ciuc.
Prima Școalǎ Româneascǎ: Un Punct Important al PatrimoniuluI Cultural
Prima școalǎ românească din Sfântu Gheorghe este documentată încă din anul 1799 şi se aflã lângã vechea biserică ortodoxã localã. Aceasta reprezintӑ un simbol important al educației românești în zonӑ şi continuӑ să fie un punct focal pentru activitățile culturale locale.
Obiecte de patrimoniu la Școala confesională din Sfântu Gheorghe
În cadrul unei expoziții dedicate istoriei învățământului confesional ortodox românesc, vizitatorii pot descoperi o serie de obiecte și documente semnificative. Această școală a funcționat până în 1873, iar un an mai târziu, elevii români au început să frecventeze instituțiile de învățământ comunale de stat, predându-se în limba maghiară. Conform arhivelor, între 1940 și 1944, numărul credincioșilor ortodocși din Sfântu Gheorghe a scăzut drastic, de la 1.690 la doar 405 persoane.
Structura și exponatele școlii românești
Școala românească dispune de patru încăperi: sala de clasă, vestibulul, biblioteca și locuința dascălului. Aici sunt expuse bănci școlare vechi, tăblițe din ceară și negre pentru scris cu cretă sau grafit, caiete istorice și diverse rechizite didactice. De asemenea, vizitatorii pot admira manuale antebelice și interbelice precum și mobilier specific epocii.
Casa memorială Romulus Cioflec – un omagiu adus literaturii
Inaugurată în decembrie 1998 la Araci, casa memorială dedicată scriitorului Romulus Cioflec (1882-1955) găzduiește o colecție variată ce include mobilier personalizat şi fotografii ale autorului şi familiei sale. Un spațiu special este rezervat călătoriilor sale prin orașe precum Chișinău sau Berlin care au influențat opera sa literară. Printre lucrările expuse se numără titluri celebre ca „Români din Secuime” sau „Sub soarele polar”.
Recent a fost lansat proiectul „Simte literatura”, destinat persoanelor nevăzătoare; acesta le permite să exploreze machete tridimensionale ale expoziției prin atingere.
Cultura românească în județul Covasna
Județul Covasna este cunoscut nu doar pentru tradițiile sale bogate dar şi pentru personalități marcante ale culturii românești cum ar fi patriarhul Miron Cristea sau mitropolitul Nicolae Colan. Deși reprezintă o minoritate numerică în zonă, comunitatea română își păstrează tradițiile strămoșești cu ajutorul organizațiilor nonguvernamentale.
Anual se organizează Nedeia mocănesească pe Valea Zânelor din Covasna-Voinești – un eveniment popular care reconstituie ritualurile nunții tradiționale printre ciobani.
Sarbători populare ce promovează cultura localnicilor
Printre cele mai apreciate festivități se numără Festivalul „Ciobănatul” organizat la Întorsura Buzăului sau Nedeia Sânpetrului de la Vâlcele. Aceste evenimente oferind ocazia localnicilor să prezinte frumusețea portului popular romanesc si obiceiurile specifice zonei.
Cuvântul „patriotism” își păstrează relevanța aici; tricolorul național poate fi întâlnit atât în biserici cât și în multe dintre casele localnicilor din județ.(Agenția Națională de Presă AGERPRES)
