Deputaţii chemaţi să se pronunţe miercuri, 19 mai, asupra Legii Lustraţiei

Legea lustraţiei, un proiect aflat în traseul legislativ de acum cinci ani, va intra miercuri, 19 mai,  în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, potrivit ordinii de zi. Tot miercuri, actul normativ ar trebui să fie şi votat.

Liberalii au anunţat deja că vor vota pentru propunerea legislativă, care a fost iniţiată, la 13 iunie 2005, de patru deputaţi şi senatori PNL – Adrian Cioroianu, Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea.

Proiectul a primit raport favorabil de la Comisia juridică şi de la Comisia pentru drepturile omului pe 27 aprilie, după ce el a fost blocat la comisii mai bine de un an.

Procedura a fost accelerată după mai multe întâlniri ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, cu preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, care a renunţat la greva foamei primind asigurări că legea va trece de Parlament.

Potrivit raportului, în categoria lustrabililor sunt incluse, printre altele, persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în cadrul PCR, în cadrul Uniunii Tineretului Comunist (UTC), persoanele care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim adjunct şi adjunct al miniştrilor şi secretarilor de stat.

Vizate de Legea Lustraţiei mai sunt :

  • persoanele care au îndeplinit funcţia de prim-secretar,
  • secretar al Comitetului Judeţean de partid,
  • prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Consiliilor Populare judeţene,
  • persoanele care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste,
  • cele care au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid organizat de PCR şi UTC.

Printre persoanele care fac obiectul Legii Lustraţiei se mai află şi :

  • persoanele care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, regional şi judeţean,
  • persoanele care au făcut parte din structurile organelor de Securitate sau care au colaborat cu Securitatea.

Lustrabili sunt şi cei care au exercitat funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul instanţelor judecătoreşti.

Mai fac obiectul Legii lustraţiei:

  • persoanele care au ocupat funcţia de inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central, regional, judeţean, până la nivel municipal, orăşenesc şi comunal,
  • persoanele care au deţinut calitatea de şef al unei misiuni diplomatice sau consulare române din străinătate,
  • precum şi persoanele care au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentul Securităţii de Stat.

Proiectul prevede şi funcţiile pe care categoriile vizate de Legea lustraţiei nu le pot ocupa.

Printre acestea se află:

  • demnitatea de preşedinte al României,
  • cea de deputat sau senator,
  • de membru CSM,
  • primar,
  • viceprimar,
  • consilier judeţean sau al municipiului Bucureşti,
  • consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei prezidenţiale,
  • membru al Guvernului,
  • secretar de stat,
  • subsecretar de stat,
  • judecător al Curţii Constituţionale,
  • Avocat al Poporului.

Legea lustraţiei a fost adoptată în 2006 de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata