Controversele Legii Unice a Pensiilor: Încălcări ale Constituției și Normelor Europene
Deputatul Florin Iordache, vicepreședinte al Departamentului de Justiție și Drepturile Omului din cadrul PSD, a declarat vineri, 12 februarie 2010, că proiectul de lege referitor la Legea unică a pensiilor contravine atât prevederilor constituționale, cât și unor convenții europene. El subliniază că anumite categorii profesionale au suferit restricții în ceea ce privește dreptul la muncă din cauza „incompatibilităților” impuse prin diverse acte normative.
Iordache menționează că pentru magistrați, Legea 92/1992 a instituit nu doar interdicții legate de activități profesionale, ci și restricții pentru membrii familiilor acestora în privința implicării în afaceri comerciale. Aceste reglementări au fost ulterior incluse în Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 303/2004. Ca urmare a acestor măsuri restrictive, veniturile magistraților și ale familiilor lor au fost afectate negativ.
„Imposibilitatea de a contribui mai mult la Casa Națională de Pensii nu poate fi considerată o vină personală a magistraților; aceasta este rezultatul politicii statului care urmărea să formeze un corp profesional independent”, afirmă deputatul PSD.
Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale care erau deja în plată la momentul introducerii sistemului unitar de pensii publice contravine principiului neretroactivității legislației. Măsurile propuse ar trebui să se aplice exclusiv cazurilor viitoare după intrarea în vigoare a noilor reglementări. Pensiile acordate legal nu pot fi revizuite retroactiv fără încălcarea legislației existente.
Comunicarea oficială din partea PSD subliniază importanța respectării drepturilor câștigate într-un stat democratic: „Aceste drepturi trebuie recunoscute chiar dacă ulterior apar modificări legislative.” De asemenea, funcționarii parlamentari, militarii, judecătorii și personalul auxiliar al instanțelor sunt considerați grupuri ocupaționale protejate conform Directivei 86/378/EEC.
Președintele Departamentului menționat anterior atrage atenția asupra încălcării articolelor relevante din documentele internaționale privind independența judecătorilor adoptate la Congresul ONU din Milano (1985) precum și alte norme europene esențiale pentru protecția acestora.
Florin Iordache susține că România are obligația să implementeze aceste recomandări internaționale având statutul său de membru al Consiliului Europei.
În plus, PSD contestă stabilirea vârstei standard de pensionare la 65 de ani prevazut in proiect ca fiind nejustificată atât timp cât Uniunea Europeană nu impune o astfel de cerință specifica sau sancțiuni pentru diferențe între statele membre. Cerințele comunitare se concentrează pe asigurarea unui echilibru între populația activă și cea pensionată prin stimularea angajaților să rămână activi mai mult timp.
Astfel se evidențiază faptul că speranța medie de viață în România este estimată la aproximativ 68,2 ani – cu doar trei ani peste limita propusă pentru pensionare – ceea ce sugerează necesitatea unei reevaluări corecte bazate pe date demografice actuale.
