Numarul mediu al salariatilor a fost de 5.046.300 persoane, in crestere fata de anul precedent cu 161,000 persoane, informeaza Institutul National de Statistica.
Angajatorii au cheltuit in medie pe o luna 2.296 lei/salariat, iar pe o ora 13,32 lei. Câstigul salarial mediu brut lunar pe total economie realizat in anul 2008 (1.761 lei) a fost cu 26,1% (plus 365 lei) mai mare decât cel din anul 2007. Câstigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei nationale (1.309 lei) a inregistrat o crestere de 25,6% (plus 267 lei), comparativ cu anul precedent.
Câstiguri salariale medii nete superioare mediei pe economia nationala s-au realizat in anul 2008 in intermedieri financiare si asigurari (de 2,4 ori), administratie publica (plus 84,2%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (plus 82,5%), industria extractiva (plus 74,7%), informatii si comunicatii (plus 61,9%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (plus 33,6%).
Sub media pe economie s-au situat câstigurile salariale medii nete din activitatile: hoteluri si restaurante (minus 40,9%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (minus 36,2%) agricultura, silvicultura si pescuit (minus 30,2%), comert (minus 20,4%), industrie prelucratoare (minus 19,8%), constructii (minus 11,2%), activitati de spectacole culturale si recreative (minus 8,7%).
În anul 2008, nivelul câstigului salarial nominal net l-a depasit pe cel al anului 1990 de peste 4.000 ori. Indicele câstigului salarial real (exprimat in raport cu evolutia preturilor de consum ale populatiei) a fost de 130,3% fata de anul 1990 si de 116,5% fata de anul 2007.
Femeile au câstigat in medie cu 114 lei mai putin decât barbatii, realizând un câstig salarial brut lunar de 1.700 lei (fata de 1.814 lei al barbatilor) si un câstig salarial net lunar de 1.264 lei (fata de 1.348 lei al barbatilor).
Barbatilor le revin câstiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) regasindu-se in industria prelucratoare (28,3%) si in intermedieri financiare si asigurari (26,1%). În profil teritorial, pe judete, câstigul salarial mediu lunar net in anul 2008 s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete.
Cel mai scazut nivel (987 lei) s-a inregistrat in judetul Covasna, cu 24,6% mai putin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câstigul salarial mediu lunar net realizat in Municipiul Bucuresti (1.838 lei), cu 40,4% peste media pe economie. Câstigul salarial mediu orar brut a fost in anul 2008 de 10,22 lei/ora, cu 26,3% mai mare decât in anul precedent.
Valoarea neta a câstigului salarial orar a inregistrat o crestere de 25,8 l suta comparativ cu anul 2007, ajungând la 7,60 lei/ora. Costul mediu lunar al fortei de munca a fost in anul 2008 de 2.296 lei/salariat, in crestere cu 25,2% fata de anul precedent. Comparativ cu media pe economie se observa diferente semnificative pe activitati economice, costul mediu lunar fiind superior in activitatile:
intermedieri financiare (de peste 2,5 ori), industrie extractiva (de 2,1 ori), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (de 1,9 ori), informatii si comunicatii (plus 66,6%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (plus 34%), administratie publica (plus 33,5%), invatamânt (plus 17%), transport si depozitare (plus 11,5%), sanatate si asistenta sociala (plus 9,7%), tranzactii imobiliare (plus 5,8%).
În celelalte activitati costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe tara, cel mai scazut fiind in hoteluri si restaurante (minus 42,7%). Costul mediu orar a fost in anul 2008 de 13,32 lei/ora, cu 25,2% mai mare fata de anul 2007.
În anul 2008, barbatii au predominat in rândul salariatilor (2.723.700 persoane, respectiv 54% din totalul numarului mediu de salariati). Fata de anul precedent cresterea numarului mediu de barbati salariati (plus 95.800 persoane) a fost mai mare decât cea a femeilor (plus 65.200 persoane).
Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in sectorul tertiar, ponderea acestora reprezentând 57% in anul 2008. În sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 40,9% dintre salariati, iar in cel primar numai 2,1%.
Activitatile din constructii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentând 87,5%, respectiv 84,9% din totalul salariatilor. Activitatile caracterizate prin grad pronuntat de “feminizare” al fortei de munca salariate sunt cele de sanatate si asistenta sociala (79,6% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamânt (69,3%).
Efectivul salariatilor la sfârsitul anului 2008 a fost de 5.232.700 persoane, in crestere cu 69.700 persoane comparativ cu sfârsitul anului 2007. În profil regional efectivul salariatilor a inregistrat cresteri fata de sfârsitul anului 2007 in regiunile Bucuresti-Ilfov (52.200 persoane), Nord -Vest (10.400 persoane), Centru (7.000 persoane), Sud- Est (6.200 persoane) si scaderi in regiunile Sud- Muntenia (minus 2.800 persoane), Vest (minus 1.800 persoane), Sud-Vest Oltenia (minus 1.200 persoane).
Cresterea cea mai mica s-a inregistrat in regiunea Sud-Est (plus 6.200 persoane) care detine 11,7% din efectivul total al salariatilor pe economie, iar cea mai mare in regiunea Bucuresti-Ilfov (plus 52.200 persoane) a carei pondere in efectivul total al salariatilor depaseste o cincime (20,6%).
Regiunile in care activitatile sectorului primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) depasesc ponderea medie pe tara (2% pe total economie) sunt Sud-Muntenia (3,5%), Nord-Est (2,8%), Sud-Est (2,7%), si Vest (2,5%).
Efectivul salariatilor este concentrat in industrie si constructii in proportie de peste 40% in regiunile Vest, Centru, Sud – Muntenia, Sud -Vest Oltenia si Nord -Vest (46,6%, 45,7%, 44,6%, 43,5% si 42,8% fata de 39,7% media pe tara).
Cea mai mare pondere a salariatilor din servicii se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (72,7% fata de 58,3% pe total economie). În sectorul tertiar se concentreaza majoritatea salariatilor din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru si Sud-Muntenia (59,2%, 56,8%, 55,8%, 54,7%, 52,5% si 51,9%).