Descoperirea Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, situat în munții Hășmaș, pe teritoriul județelor Harghita și Neamț, se întinde pe o suprafață de 6.800 de hectare. Acesta adăpostește specii rare de păsări și plante unice la nivel mondial, precum și unul dintre puținele lacuri cu baraj natural din Europa Centrală și de Est. De asemenea, parcul este cunoscut pentru cheile sale impresionante de calcar și pajiștile spectaculoase care nu au echivalent în alte colțuri ale lumii.
Traseu turistic spre vârful Suhardu Mic
Pentru a explora frumusețile acestui parc, am pornit alături de directorul Barna Hegyi pe un traseu scurt dar accesibil către vârful Suhardu Mic, situat lângă Lacul Roșu la o altitudine aproximativă de 1.350 metri.
Pe parcursul drumeției, Barna Hegyi îmi împărtășește cu entuziasm informații despre biodiversitatea parcului – animalele sălbatice care populează zona și plantele rare ce cresc aici. De asemenea, el exprimă nemulțumiri legate de comportamentul unor turiști care nu respectă natura. Ne oprim frecvent pentru a observa fluturi sau florile colorate ce se dezvoltă liber în pădure.
Paysaj impresionant din vârf
Odată ajunși în vârf, priveliștea mă lasă fără cuvinte; Lacul Roșu apare ca într-o carte poștală micuță, fiind încercuit de versanți acoperiți cu păduri seculare ce oferă nuanțe variate de verde. Stâncile gri completează acest tablou natural fascinant.
Biodiversitate remarcabilã
Directorul parcului subliniazã că acesta are o bogată diversitate naturalã concentrată pe cele 6.800 hectare ale sale; printre atracțiile principale se numără Lacul Roșu și Cheile Bicazului. În parc au fost identificate 1.147 specii diferite de plante superioare iar carnivorele mari precum râsurile, lupii şi urşii sunt parte integrantã din ecosistem.
Aglomerarea urşilor iarna
Puţini cunosc că Parcul Național Hămșa- Cheile Bicazului găzduiește cea mai mare populație de urși din România în timpul iernii; până la 80 dintre aceştia aleg să hiberneze în masivele Hămșa Mare şi Hămșa Negru unde găsesc ad shelter sigure fără a fi deranjați.
Specii unice si protejate
Dintre speciile rare întâlnite aici se numără Astragalus pseudopurpureus (cosaşii bicäjeni), plantã endemicÄ gãsitÄ doar pe o suprafaÈÄ restrânsÄ din Cheile Bicazului. TotodatĂ în parc cresc zeci dе specii dе orhidee protejate ca sângele voinicului sau papucul doamnei.
De asemenea, acvila dе munte a fost observată ici-colo având câteva perechi stabilite pentru reproducere – ceea ce este semnificativ având în vedere că întreaga Românie are între 50 şi 100 astfel dе perechi.
Prezenţa lor face ca această zonǎ sǎ fie extrem dе importantǎ atât ecologic cât şі cultural.
Biodiversitatea Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș: O Prioritate pentru Conservare
Observații asupra caprelor negre
Barna Hegyi, directorul parcului, își folosește binoclul pentru a observa caprele negre, o specie aflată în pericol. Deși nu am reușit să le văd din cauza întârzierei mele pe creastă, Hegyi mi-a arătat „Grădina Zânelor”, o zonă stâncoasă acoperită de vegetație unde aceste animale vin să-și învețe puii cum să se cațere.
Protecția integrală a parcului
Un aspect esențial al acestui parc este că 78% din suprafața sa este dedicată protecției integrale, interzicând orice intervenție umană. Astfel, copacii doborâți de vânt rămân la locul lor, iar dacă un arbore cade pe un traseu turistic, acesta este mutat doar marginal. Intervențiile sunt permise exclusiv în cazuri de atacuri ale insectelor dăunătoare; până acum însă nu au fost raportate astfel de incidente.
Lacul Roșu: Unică și Fragil
Formarea lacului natural
Lacul Roșu se află în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș și reprezintă unul dintre puținele lacuri cu baraj natural din Europa Centrală și de Est. Acesta s-a format în urma unei alunecări de teren din 1837 care a blocat cursurile mai multor pârâiașe. Un aspect remarcabil al lacului este că pe fundul său pot fi observate rămâșițele unei păduri vechi, datorită oxizilor de fier care s-au diluat în apă și au conservat cioatele.
Legendele Lacului Roșu
Directorul Barna Hegyi sugerează că denumirea lacului provine tocmai din oxizii care îi conferau inițial o nuanță roșiatică; între timp însă apa a devenit verde datorită depunerilor sedimentare. Există numeroase legende legate de formarea acestuia; cea mai cunoscută poveste vorbește despre Eszter, o tânără frumoasă răpită de un tâlhar și salvată printr-o intervenție dramatică a munților.
O altfel legend spune că stâncile au acoperit un cioban împreună cu oile sale, iar apa acumulată s-a colorat roșie datorită sângelui vărsat.
Provocările actuale ale Lacului Roșu
Lacul Roșu se confruntǎ cu riscuri semnificative legate de colmatarea sa rapidǎ; estimările sugerează cǎ acesta ar putea dispǎrea complet într-un interval între 50 şi 80 ani dacă nu se iau măsuri adecvate. Barna Hegyi subliniazǎ faptul cǎ procesul natural de colmatare este accelerat atât prin defrişările recente cât şi prin condiţiile meteorologice extreme ce afectează zona.
Primãria Gheorgheni lucrează la proiecte menite să obţină finanţare pentru conservarea acestuia dar până acum fără succes concret.
Fonduri pentru Conservarea Cheilor Bicazului și a Lacului Roșu
Eforturi de reabilitare în contextul reducerii bugetare
În perioada 2014-2020, fondurile alocate protecției mediului au fost semnificativ diminuate, ceea ce complică inițiativele de conservare a ecosistemelor din România. Reprezentanții autorităților locale subliniază că, în ciuda acestor provocări financiare, se va continua efortul de accesare a resurselor necesare pentru reabilitarea barajelor de retenție din zonă. Acestea sunt esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic al lacului și al Cheilor Bicazului.
„Fondurile destinate protecției naturii s-au redus la jumătate în această sesiune bugetară. Ne propunem să obținem finanțări nu doar pentru reabilitarea ecosistemelor, ci și pentru îmbunătățirea infrastructurii existente”, a declarat un oficial local. Colaborarea cu Primăria Gheorgheni este crucială, având în vedere că barajele se află pe terenuri administrate de aceasta.
O bijuterie naturală: Cheile Bicazului
Cheile Bicazului reprezintă cele mai impresionante formațiuni calcaroase din Europa, create prin eroziunea pârâului Bicaz asupra straturilor geologice formate în perioada cretacică. Această zonă istorică ascunde sub ape fosile care atestă existența unui recif coraligen acum 170 milioane de ani.
Cu o lungime totală de șase kilometri și pereți stâncoși ce ating altitudini de până la 300 metri, Cheile strâng atenția turiștilor care circula pe DN 12C între Transilvania și Moldova. Distanța minimă dintre pereții cheilor este adesea limitată la doar șase metri; cel mai îngust punct este cunoscut sub numele „Poarta de piatră”, unde traficul auto este reglementat strict.
Paradisul cățărătorilor europeni
Aceste chei au devenit un loc popular printre pasionații escaladei montane datorită traseelor dificile disponibile aici. Barna Hegyi, directorul Parcului Național Hășmaș-Cheile Bicazului, afirmă că „cele mai provocatoare rute din România se găsesc aici”. Cu toate acestea, creșterea numărului celor care practică acest sport atrage atenția asupra riscurilor asociate cu lipsa pregării adecvate a unor participanți.
Salvamontiștii sunt nevoiți să intervină frecvent pentru a asigura siguranța celor care escaladează fără experiență corespunzătoare sau echipamente adecvate.
Trasee turistice variate și biodiversitate remarcabilă
Parcul Național HĂȘMAȘ-Cheile Bicazului oferind o varietate impresionantã de trasee turistice – 18 la număr – majoritatea fiind accesibile chiar şi iarna. Aproximativ 1.500 de turiști explorează anual aceste poteci montane iar alte sute de mii vizitează zona emblematicã a Cheilor şi Lacu Roşu.
Directorul parcului evidențiază frumusețea naturalã nealterată din interiorul acestuia: „Existã zone aproape virgine unde natura s-a dezvoltat liber timp de peste un secol.” Pajiștile bogat populate cu flori medicinale completează peisajul idilic al regiunii.
Recent vizitatori internaționali au fost impresionați să descopere diversitatea floristicã românească comparativ cu cea din alte țări europene precum Anglia; aceştia remarcând bogata biodiversitate prezentǎ pe pajiştile noastre naturale.
Provocările Administrației Parcului Național Hășmaș-Cheile Bicazului
Administrația Parcului Național Hășmaș-Cheile Bicazului se confruntă cu o serie de probleme ecologice și logistice, în ciuda eforturilor depuse de cei zece angajați dedicați. Turiștii care vizitează zona adesea nu respectă regulile, intrând cu ATV-uri, motociclete și mașini de teren în parc. Această activitate necontrolată afectează grav mediul natural.
Impactul turismului asupra mediului
Sute de mii de vizitatori din Cheile Bicazului-Lacu Roșu contribuie la poluarea zonei prin aruncarea gunoaielor la marginea drumurilor. De asemenea, agenții economici lasă deseori resturile pe teritoriul parcului noaptea pentru a evita costurile transportului. În plus, tăierile ilegale de lemne reprezintă o altă amenințare pentru pădurile din zonă.
Colaborarea cu autoritățile locale
Rangerii parcului colaborează eficient cu jandarmii montani din Lacu Roșu pentru a îmbunătăți situația actuală. Cu toate acestea, provocările persistente necesită soluții pe termen lung.
Compensațiile insuficiente pentru proprietarii pădurilor
Un alt aspect îngrijorător este lipsa compensațiilor financiare pentru proprietarii pădurilor. Aceștia nu primesc sumele datorate anual de stat, care ar trebui să fie în medie 500 lei/hectar. Barna Hegyi subliniază că bugetul parcului este semnificativ mai mic comparativ cu cel al altor parcuri naționale din Europa Central-Estică.
Educația ecologică ca prioritate
În mod ideal, majoritatea resurselor umane și financiare ale administrației ar trebui direcționate către educația ecologică. Totuși, fondurile sunt încă utilizate în mare parte pentru prevenirea tăierilor ilegale și curățarea gunoaielor. Deși aceste provocări sunt constante, Administrația Parcului a reușit să organizeze programe educative anuale pentru sute de copii timp de un deceniu.
Directorul Barna Hegyi se bucură că mulți dintre foștii participanți la aceste programe au ales cariere legate de protecția mediului sau au aplicat pentru posturi în cadrul administrației parcurilor naționale.
(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)