Preşedintele ANCOM: România trebuie să aibă disponibil un serviciu de bandă largă la fiecare gospodărie

Concurenţa de pe piaţa de telecomunicaţii din România trebuie stimulată în continuare, iar o Lege a securităţii cibernetice este extrem de necesară, apreciază preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Șeful ANCOM consideră, de asemenea, că proiectul Ro-Net va fi implementat în totalitate până la finele lui 2016, în timp ce, pe parcursul anului, va fi întocmită Harta reţelelor de comunicaţii electronice din România, precum şi o actualizare a inventarului ‘zonelor albe’, localităţi în care va trebui să fie furnizate servicii de internet în bandă largă /broadband/.

AGERPRES: Care sunt priorităţile pregătite de ANCOM pentru 2016?
Cătălin Marinescu: Toate priorităţile pentru acest an stau sub semnul continuităţii şi consolidării pieţei de profil din România. În primul rând, am lansat un document de Strategie, care se referă atât la partea de reglementare a pieţei, cât şi la partea administrării resurselor limitate ale spectrului şi numerotaţiei.

O altă direcţie importantă pe care vom merge anul acesta este cea de îmbunătăţire a cadrului legislativ prin transpunerea unor directive europene, şi aici amintesc de Directiva 61 privind reducerea costurilor pentru dezvoltarea reţelelor de bandă largă, care este în momentul de faţă în Guvern şi pe care noi o susţinem cu putere. Directiva clarifică anumite condiţii care, în momentul de faţă, impactează negativ. Practic va uşura dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice. Vorbim aici despre obţinerea mai uşoară a autorizaţiilor şi simplificarea relaţiei dintre furnizorii de reţele şi administraţiile care se ocupă de domeniul public sau domeniul privat al localităţii. De asemenea, mai avem două acte normative care transpun în legislaţia naţională Directiva privind compatibilitatea electromagnetică şi cea privind terminalele radio. Sperăm că aceste documente vor fi aprobate în termen, undeva la sfârşitul primei sesiuni parlamentare. Vedem sub ce formă vor fi aprobate, dacă vor fi prin Hotărâre de Guvern.

AGERPRES: Ce se va întâmpla pe partea de concurenţă în piaţa de telecomunicaţii din România?
Cătălin Marinescu: Opţiunea noastră a fost, şi anul trecut, să stimulăm concurenţa pe infrastructură, cum s-a văzut şi prin deciziile noastre referitoare la accesul fizic şi virtual. Comisia Europeană a analizat condiţiile din România şi a susţinut opinia noastră. Vom merge în continuare cu revizuirea unor pieţe şi mă refer aici la piaţa de linii închiriate. Vom revizui din nou pieţele de terminale mobil şi fix, inclusiv tarifele pentru serviciile care asigură terminarea apelurilor, importante în economia generală. Dacă apar dispute între operatori vom încerca să mediem, cum am încercat şi până acum.

AGERPRES: Revenind la priorităţi, ce pregăteşte ANCOM pe segmentul benzilor de frecvenţe?
Cătălin Marinescu: Pe direcţia administrării resurselor limitate am avut diverse licitaţii din 2012 până acum, legat de atribuirea unor benzi de frecvenţe în special pentru servicii mobile şi furnizare unor servicii de bandă largă. În aproape fiecare dintre benzile de frecvenţă, mai sunt disponibile blocuri de frecvenţă în 800 MHz, 1800 MHz, 2600 MHz şi 3400 MHz. Vom face o consultare publică în care vom introduce şi banda de 450 MHz, cea care a aparţinut Zapp, să vedem dacă există interes pentru ele pe piaţă. Dacă va exista interes, vom lua măsuri care se traduc prin organizarea de licitaţii. Dacă nu va fi un interes, vom sta în expectativă. Noi vrem să punem la dispoziţia operatorilor toate resursele de care au nevoie să-şi dezvolte reţelele pentru furnizarea de servicii de calitate pentru toţi cetăţenii României. Consultarea publică o vom lansa undeva în primul trimestru al acestui an, iar dacă va fi nevoie de licitaţii vorbim despre partea a doua a anului.

Tot anul acesta vom deschide o dezbatere privind numerotaţia telefonică. Deja sunt din ce în ce mai multe aplicaţii care pun la dispoziţia utilizatorilor din România posibilitatea de a apela fără să ai repartizat un număr. Există o dezbatere şi la nivel internaţional pe acest subiect. Prin dezbaterea la care ne-am gândit vrem să vedem ce îşi doreşte piaţa şi pe această direcţie.

O altă direcţie importantă este cea legată de creşterea transparenţei şi completarea cadrului legislativ existent. Vorbim despre anumite măsuri legate de Legea infrastructurii nr. 154. Avem în derulare o licitaţie pentru achiziţia de servicii pentru elaborarea Hărţii reţelelor de comunicaţii electronice. De asemenea, anul acesta vom elabora un ghid pentru operatori privind tarifele de acces pe domeniul public. Ghidul se adresează atât operatorilor, cât şi autorităţilor locale. Majoritatea autorităţilor locale şi-au stabilit prin hotărâri din Consiliul local anumite tarife de acces pe domeniul public, însă e nevoie şi de un sprijin, de competenţă din punct de vedere tehnic să ajute aceste autorităţi să-şi adapteze tarifele la condiţiile pe care le au.

AGERPRES: Autoritatea a dezvoltat şi implementat de câţiva ani o serie de instrumente destinate utilizatorilor de servicii electronice, precum Netograf. Care sunt planurile pentru aceste aplicaţii?
Cătălin Marinescu: Avem în plan dezvoltarea instrumentelor pe care le punem la dispoziţia utilizatorilor. Astfel, în cazul Netograf va exista o extensie în care va apărea o aplicaţie pentru telefonul mobil. De asemenea, va exista un upgrade al aplicaţiei de portabilitate, deoarece sunt din ce în ce mai multe numere care se portează, iar volumul de numere trebuie gestionat. Aplicaţia în sine a fost implementată în anul 2008 şi este un pic depăşită tehnologic. Pentru toate instrumentele pe care noi le avem şi pe care le-am pus la dispoziţia utilizatorilor vom face campanii de informare.

AGERPRES: Ce părere aveţi despre Legea securităţii cibernetice?
Cătălin Marinescu: Vom face paşii necesari pe partea de securitate a reţelelor. Vorbim aici despre securitate cibernetică. L-am văzut şi pe domnul ministru /al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, n.r./ zilele trecute vorbind despre Legea securităţii cibernetice. Legea va fi adaptată ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale. Noi vom avea nişte responsabilităţi, conform Legii securităţii cibernetice. Am făcut deja un ghid privind raportarea incidentelor de securitate a reţelelor, facem rapoarte anuale privind incidentele de securitatea cibernetică. Va trebui să dezvoltăm şi o platformă automată de raportare a acestor incidente. Probabil că platforma se va dezvolta în anul următor, dar vom începe cu primii paşi de anul acesta.

AGERPRES: Un alt termen depăşit şi fazat ulterior este accesul la internet în bandă largă la sat, celebrul Ro-Net. Care este situaţia actuală a proiectului?
Cătălin Marinescu: La momentul actual, prin Ro-Net, s-au finalizat proiecte în peste 100 de localităţi, din ce ştiu. Cred că transpunerea Directivei 61, care probabil că se va adopta într-o lună-două în procedură de urgenţă, va simplifica relaţiile între operatori şi autorităţile locale. După aprobarea legii vom merge, cum am făcut şi în 2012, la fiecare autoritate locală cu un extras din lege în care se scrie ce au de făcut. Părerea mea este că trebuie să existe o corelare legislativă, ceea ce face exact Directiva 61. La ora actuală, sunt anumite legi care împiedică dezvoltarea sau implementarea unor reţele pe păşuni, de exemplu, sau pe anumite tipuri de terenuri. Or, noi credem că dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice, atingerea fiecărei gospodării cu reţea prin care să se furnizeze servicii de bandă largă, pot stimula dezvoltarea economică. Sunt comparabile ca importanţă cu reţelele electrice şi, în contextul actual, ar trebui tratate la fel. Eu cred că proiectul Ro-Net se va finaliza până la sfârşitul acestui an.

Dacă proiectul Ro-Net a început pe baza unui studiu realizat în anul 2012 privind definirea ‘zonelor albe’, între timp dintre aceste zone identificate la acel moment, o parte au fost acoperite cu reţele de către operatori, fără ajutorul statului. Practic, cererea a solicitat dezvoltarea acestor reţele. În 2016 ne propunem să mai facem un inventar al zonelor albe din România, să-l actualizăm. Oricum, în prezent, avem postat pe site-ul nostru lista cu zonele albe, cu solicitarea către operatori ca în cazul în care se dezvoltă reţele într-una dintre aceste zone, să fim informaţi pentru ca localitatea respectivă să fie scoasă din listă.

AGERPRES: Ce se va întâmpla după finalizarea proiectului Ro-Net, dacă rămân zone albe?
Cătălin Marinescu: La ora actuală există trei proiecte care sunt complementare pentru dezvoltarea reţelelor, astfel încât în toate zonele unde nu se pot furniza servicii în bandă largă, să se poată realiza furnizarea. În afară de acest proiect Ro-Net, care este administrat de Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, există un proiect oarecum similar de dezvoltare de reţele locale, administrat de Ministerul Agriculturii. Pe de altă parte, în urma licitaţiei de spectru din 2012, cei care au obţinut acces în benzile de 800 MHz şi 900 MHz au obligaţia de a acoperi anumite localităţi cu servicii cel puţin la nivelul 3G. Termenul de implementare pentru acest demers se împlineşte în acest an. Pentru aceste proiecte complementare, toate localităţile incluse au fost extrase dintr-o singură listă şi nu există două proiecte care să acopere aceeaşi localitate.

Până la finalul acestui an, o parte dintre proiecte se finalizează. În acest sens, trebuie să găsim soluţii şi pentru acoperirea celorlalte localităţi rămase. Există fonduri de la Uniunea Europeană pe exerciţiul financiar 2014-2020, fonduri care sunt alocate pentru acest scop. Vom încerca să stimulăm dezvoltarea de reţele şi ne gândim la câteva măsuri în acest sens. Este nevoie ca România să aibă disponibil un serviciu de bandă largă la fiecare gospodărie.

AGERPRES: Cum stăm la implementarea tranziţiei la televiziunea digitală?
Cătălin Marinescu: Legat de acest subiect, vreau să spun că ţările nu au avut obligaţia privind implementarea televiziunii digitale. Termenul de 17 iunie /2015, n.r./ se referea la eliberarea benzii de 800 MHz, numită dividend digital 1, pentru alte tipuri de servicii, pentru servicii mobile de date, ceea ce la noi s-a şi întâmplat. Vizavi de atribuirea licenţelor de televiziune digitală terestră, în 2014 a fost prima licitaţie prin care s-au atribuit trei multiplexe la nivel naţional către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi mai multe multiplexe locale şi regionale către diverse societăţi. Am reluat licitaţia şi în anul 2015, în urma căreia s-au atribuit câteva licenţe locale şi regionale. Mai există cerere pentru licenţe locale şi regionale şi cu siguranţă vom relua licitaţia şi anul acesta, chiar în prima parte. Știu că şi Radiocom a implementat treptat şi acum înţeleg că acoperă 40% din populaţie cu semnal digital terestru. Este bine că în România toţi utilizatorii au mai multe alternative. Pe lângă televiziunea digitală terestră, mai avem televiziunea prin satelit.

‘Stingerea’ televiziunii analogice terestre s-a referit la eliberarea spectrului, după cum am spus. Faptul că se furnizează serviciul de retransmitere a programelor audio-vizuale prin cablu, analogic sau digital, nu impactează problema cu spectrul. Furnizorii de servicii prin cablu îşi vor continua activitatea ca şi până acum, deci nu au vreun termen limită la care să oprească furnizarea serviciului. Ei trebuie să se adapteze.

AGERPRES: Relaţia operatori/furnizori de telecomunicaţii — clienţi este bazată pe clauze contractuale, dar nu întotdeauna pe onestitate. Este legal ca operatorii să solicite, de exemplu, taxa de justa despăgubire?
Cătălin Marinescu: În prezent, când vorbim de taxa de reziliere, totul depinde de contractul semnat. Anul trecut, prin Decizia 158, am extins anumite obligaţii ale operatorilor pe care le aveau în trecut doar pentru furnizarea serviciului de telefonie, către serviciile de internet şi televiziune.

Acum, în funcţie de tipul contractului, furnizorii au obligaţia să ofere şi contracte pe un an dacă acest lucru este dorit de către client. Pe de altă parte, au obligaţia de a notifica utilizatorul la fiecare modificare a contractului şi aici am făcut controale şi am dat amenzi. Practic, trebuie să notifice clienţii individual despre modificări şi să lase posibilitatea acestora să iasă de sub contract fără penalităţi în termen de 30 de zile de la notificare. Această măsură este în vigoare pentru toate tipurile de contracte.

ANCOM a făcut o verificare a contractelor, la începutul anului trecut, la marii operatori, la peste 90% din piaţă. În urma acestora am făcut anumite observaţii, iar operatorii şi-au modificat contractele.

Repet, este foarte important ce tip de contract se semnează. Dacă există un contract pe baza unei oferte cu telefon mobil sau un set-up box la anumite preţuri, deci nişte beneficii pe perioadă fixă, e clar că nu poţi să ieşi de sub această înţelegere înainte de termen, fără penalităţi.

AGERPRES: Apropo de penalităţi: ce ne facem când un operator de telefonie mobilă, de exemplu, nu stipulează în contract valoarea justei despăgubiri, iar un altul menţionează totuşi această valoare? Nu trebuie ca această obligaţie de menţionare a sumei să existe în cazul tuturor operatorilor?
Cătălin Marinescu: După părerea mea, ar trebui ca toţi operatorii să aibă foarte clar în contract prevederile şi condiţiile în care se termină contractul. Știu că anul trecut s-a transpus în legislaţia naţională o Directivă privind protecţia consumatorilor. În general, ANPC-ul /Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, n.r./analizează situaţia contractuală la nivel individual. Noi ne ocupăm mai mult de conţinutul contractului-cadru. ANPC-ul ne redirecţionează cereri în care au nevoie de suportul nostru tehnic.

AGERPRES: Un client îşi poate rezilia contractul unilateral pe motive diverse, dar bine întemeiate?
Cătălin Marinescu: Am avut reclamaţii referitoare la faptul că un client, de exemplu, nu a avut semnal o perioadă de timp şi a dorit rezilierea contractului pe acest motiv. Practic, în zona în care locuia nu exista un semnal suficient de stabil. La momentul respectiv am contactat operatorul şi i-am solicitat să facă măsurători în zona respectivă. Clientul avea două modalităţi: fie să rezilieze contractul amiabil, pentru că s-a dovedit în final că nu a avut semnal, fie remedia problema pentru a avea semnal. Din câte ştiu, clientul a ales să rezilieze contractul pe cale amiabilă, fără penalităţi. Propagarea undelor radio e foarte ciudată. Există anumite zone chiar din centrul oraşului, unde poate să nu existe semnal suficient. Tehnic, însă, se poate rezolva problema.

AGERPRES: Recent, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie a amendat CEZ cu 500.000 de lei pentru perceperea de sume în avans clienţilor în funcţie de istoricul de consum. Extrapolând, vreau să vă întreb dacă în cazul operatorilor/furnizorilor de telefonie mobilă este normal să se perceapă abonatului, în avans, valoarea unui abonament?
Cătălin Marinescu: Nu ştiu situaţia la CEZ. Trebuie să verific, să mă interesez. O să studiem cazul şi o să vedem dacă se poate aduce şi pe domeniul nostru. Nu am avut o astfel de situaţie.

AGERPRES: Ce estimări aveţi în privinţa portabilităţii numerelor?
Cătălin Marinescu: În privinţa portabilităţii numerelor, creşterea a fost una moderată în ultimii ani. Avem în continuare o tendinţă de creştere şi este normal. Lumea s-a obişnuit să-şi ia numărul şi să migreze către alţi operatori. Există migrări mari în rândul companiilor.

AGERPRES: Care este bugetul pentru acest an al ANCOM şi care sunt priorităţile din acest punct de vedere?
Cătălin Marinescu: Bugetul pentru 2016 este similar cu cel de anul trecut. Avem 340 de milioane de lei pentru acest an. Bugetul are avizul pozitiv din partea comisiilor din Parlament şi mai avem nevoie de votul final în Plen. Probabil că în prima şedinţă din acest an, vom primi şi acest vot. Asta, însă, nu are un impact în funcţionarea Autorităţii pentru că ne putem derula activitatea în mod normal. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)