Prețul petrolului explodează. Conflictul Iran–Israel zguduie piețele globale!. Într-un peisaj economic fragil, riscurile geopolitice au urcat din nou în topul preocupărilor investitorilor. Dacă în trecut acest concept era folosit cu discreție pentru a masca decizii tarifare controversate ale SUA, în prezent el desemnează o amenințare clară: extinderea unui conflict de proporții în Orientul Mijlociu, cu potențial de a destabiliza aprovizionarea globală cu petrol.
Atacurile Israelului asupra Iranului inflamează prețul petrolului
Prețul petrolului a înregistrat o creștere bruscă de până la 12% după ce Israelul a lovit ținte iraniene, inclusiv un terminal petrolier major din Teheran. Iranul, producător de 3,3 milioane de barili de țiței zilnic, dintre care 2 milioane sunt exportați, joacă un rol esențial în echilibrul pieței globale. În ciuda capacității Arabiei Saudite și a Emiratelor Arabe Unite de a compensa o parte din deficit, piața reacționează nervos la orice risc de blocaj în Strâmtoarea Hormuz – punct-cheie pentru traficul maritim de petrol.
Legătura dintre evenimentele geopolitice și prețul petrolului este complexă și nu întotdeauna directă. Potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene, șocurile inițiale tind să ducă la creșteri temporare ale prețurilor, urmate adesea de corecții rapide. După 11 septembrie 2001, prețul petrolului Brent a crescut cu 5%, dar a scăzut cu 25% în două săptămâni. Un scenariu similar a fost observat și după invazia Ucrainei din 2022.
Două canale principale de influență: reacția imediată și efectele întârziate
Potrivit BCE, pe termen scurt, prețul petrolului este influențat de „canalul riscului”: creșterea randamentului de comoditate și a așteptărilor privind întreruperi în aprovizionare. Pe termen lung, intră în joc „canalul activității economice”: tensiunile geopolitice reduc încrederea, investițiile și consumul, ceea ce scade cererea de petrol. Astfel, creșterile de preț sunt, de regulă, de scurtă durată, iar tendința se inversează pe măsură ce piața se adaptează.
Istoria se repetă? Lecții din crizele petrolului din 1973 și 1979
Deși modelele moderne indică efecte macroeconomice limitate, șocurile din anii ’70 au dus la recesiuni severe în SUA. Un studiu recent al Federal Reserve Bank of Dallas estimează însă că, în prezent, o criză similară ar reduce PIB-ul global cu doar 0,12%. Chiar și așa, riscul unui vârf semnificativ al prețului petrolului rămâne o temere reală.
În mod istoric, evenimentele geopolitice provoacă o scădere temporară a piețelor de capital. După invazia Irakului în Kuweit (1990) sau a Rusiei în Ucraina (2022), bursele au suferit inițial, dar și-au revenit rapid. Excepția notabilă rămâne 1973, când embargo-ul petrolier a afectat durabil piețele.
În Orientul Mijlociu, riscul nu e ipotetic: Strâmtoarea Hormuz e vizată
Dacă Iranul ar încerca să blocheze Strâmtoarea Hormuz – pe unde trece aproape o treime din țițeiul mondial transportat pe mare – impactul asupra prețului petrolului ar putea fi semnificativ. Chiar și în timpul conflictului Iran–Irak din anii ’80, când sute de petroliere au fost atacate, piața a reușit să se stabilizeze după șocul inițial. Însă, în prezent, o escaladare rapidă ar putea declanșa reacții în lanț.
Investitorii trebuie să rămână vigilenți și să ia în calcul riscurile geopolitice în strategiile lor. Prețul petrolului este un indicator-sentinelă care anticipează mișcările pieței în momente de tensiune globală. Diversificarea portofoliilor, orientarea către active sigure și urmărirea atentă a știrilor devin esențiale.
Politicile economice trebuie să țină pasul cu volatilitatea globală
Guvernele și băncile centrale trebuie să fie pregătite pentru reacții rapide în cazul unui nou vârf de preț al petrolului. Politicile fiscale și monetare vor juca un rol crucial în amortizarea șocurilor. De asemenea, deciziile OPEC și strategiile de rezervă ale marilor economii vor influența direcția pieței în perioada următoare.
Orice criză majoră din Orientul Mijlociu, precum cea dintre Iran și Israel, poate trimite unde de șoc în toată economia globală. Prețul petrolului nu reflectă doar cerere și ofertă, ci și temeri, strategii militare și decizii politice. Într-o lume conectată, fiecare scânteie geopolitică poate aprinde un foc financiar cu efecte de durată.
