Dacă pensia recalculată nu îți iese la socoteală, compară decizia și anexa cu actele care dovedesc anii lucrați și veniturile, apoi verifică punctele folosite la calcul. Poți contesta decizia la tribunal în 45 de zile de la comunicare, nu de la data tipărită pe ea, potrivit Legii nr. 360/2023, în vigoare la 1 noiembrie 2026.

Ce compari în decizie și în anexă

În modelul de decizie și anexă al Casei Naționale de Pensii Publice apar separat anii luați în calcul, punctele obținute și valoarea punctului folosită la stabilirea pensiei. Urmează acești pași:

  1. Păstrează decizia, anexa și dovada zilei în care le-ai primit: plicul, confirmarea de primire, dovada predării personale sau a transmiterii electronice. De acea zi depinde termenul de contestare.
  2. Compară anii de cotizare din anexă cu ultima decizie de pensie, carnetul de muncă și adeverințele. Uită-te separat la totalul anilor, la anii pentru care s-au plătit contribuții, la perioadele asimilate și la cele necontributive. Verifică și grupele ori condițiile speciale de muncă, dacă apar în actele tale.
  3. Verifică veniturile luate în calcul, lună cu lună, acolo unde bănuiești o lipsă. Pentru perioadele dinainte de 1 aprilie 2001, caută venitul asupra căruia s-a datorat contribuția la pensie și adeverințele originale întocmite pe baza statelor de plată. Pentru perioadele de după această dată, compară datele și cu evidența CNPP, dacă angajatorul a depus declarațiile lunare.
  4. Compară numărul total de puncte și punctele de stabilitate din decizie cu punctajele și anii contributivi din anexă. Notează fiecare diferență lângă actul care o dovedește.

Primele, al 13-lea salariu, orele suplimentare și alte venituri care nu erau plătite lunar pot intra în calcul dacă pentru ele s-a datorat contribuția și sunt dovedite prin adeverința cerută de lege, potrivit precizărilor CNPP despre recalcularea veniturilor nepermanente. O sumă primită cândva nu aduce automat puncte în plus.

Cum verifici punctele de stabilitate

Pensia se calculează înmulțind numărul total de puncte cu valoarea punctului de referință. Numărul total adună punctajele anuale și punctele de stabilitate; un punctaj anual rezultă din suma punctajelor lunare din acel an împărțită la 12. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei, potrivit Legii nr. 141/2025.

Pentru stabilitate contează anii pentru care s-au plătit contribuții peste pragul de 25 de ani, nu toți anii trecuți la stagiul total. CNPP explică câte puncte primești pentru fiecare an peste acest prag:

Ani contributivi Puncte de stabilitate pe an
Peste 25 de ani, până la 30 de ani 0,50
Peste 30 de ani, până la 35 de ani 0,75
Peste 35 de ani 1

De exemplu, 30 de ani contributivi aduc 2,5 puncte de stabilitate pentru cei cinci ani de peste pragul de 25. La valoarea de 81 de lei a punctului de referință din 2026, acele puncte reprezintă 202,50 lei în calculul pensiei, nu pensia întreagă. Pentru lunile și zilele care nu formează un an întreg, CNPP prevede puncte proporționale.

Nu aduna de două ori perioadele lucrate simultan și nu trata toate perioadele asimilate ca ani pentru stabilitate. De pildă, CNPP arată că un concediu pentru creșterea copilului de după 1 ianuarie 2006 poate conta pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, dar nu aduce puncte de stabilitate.

Ce faci dacă găsești o greșeală

Trece într-un tabel perioada, ce apare în decizie, ce arată actul tău și documentul care dovedește diferența. Dacă un act era deja la dosar, poți cere casei teritoriale de pensii verificarea și revizuirea erorii. Dacă ai documente noi care nu au fost folosite, poți depune o cerere de recalculare, cu actul de identitate și adeverințele relevante; păstrează dovada înregistrării.

Pentru adeverințele privind venituri nepermanente depuse începând cu 1 septembrie 2024, CNPP arată că drepturile rezultate din recalcularea cerută se acordă din luna următoare înregistrării cererii. Dacă vrei să contești decizia primită, nu aștepta răspunsul la cererea făcută casei de pensii: aceasta nu înlocuiește contestația la tribunal.

De când curg cele 45 de zile și unde depui contestația

Termenul pornește de la comunicarea deciziei. Codul de procedură civilă spune că ziua în care se face comunicarea nu se numără. Dacă termenul se încheie într-o zi nelucrătoare, el se mută în următoarea zi lucrătoare. Decizia necontestată în termen devine definitivă.

Contestația se adresează tribunalului de la domiciliul tău. Arată ce perioade, venituri sau puncte contești și cere verificarea lor; atașează decizia și anexa, dovada comunicării, actele care susțin diferențele și tabelul pregătit. Păstrează dovada depunerii. Codul de procedură civilă permite trimiterea în termen și prin poștă recomandată, curier, fax sau e-mail, iar cererile privind stabilirea și plata pensiei sunt scutite de taxa judiciară de timbru, potrivit OUG nr. 80/2013.

Un proiect adoptat de Senat propune schimbarea modului de contestare și eliminarea termenului de 45 de zile. La 1 noiembrie 2026, proiectul PL-x nr. 581/2026 era trimis comisiilor Camerei Deputaților pentru raport, potrivit Camerei Deputaților; termenul de 45 de zile rămânea aplicabil.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Casa de pensii contestație pensie decizie de pensie puncte de stabilitate recalcularea pensiei