Războiul tăcut din lumea chimiei. Substanțele chimice sub asediu. Controversa privind redefinirea substanțelor chimice periculoase a luat amploare, pe măsură ce comunitatea științifică reacționează la posibila restrângere a definiției „chimicalelor eterne” – un termen folosit pentru a desemna compușii per- și polifluoroalkilici (PFAS). Prezenți în produse uzuale precum cosmeticele, tigăile antiaderente sau hainele impermeabile, acești compuși pot rămâne activi în mediu și organism ani la rând, afectând ecosistemele și sănătatea umană.
Războiul tăcut din lumea chimiei. Substanțele chimice sub asediu
Organismul suprem în chimie, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC), a anunțat în 2023 formarea unui grup de lucru care va revizui actuala definiție a PFAS. Deși, teoretic, demersul ar trebui să fie unul științific, mai mulți cercetători au tras un semnal de alarmă: există suspiciuni că repoziționarea ar putea exclude anumite substanțe din sfera reglementărilor.
Într-o lume în care peste 9.000 de compuși fluorați riscă interdicții până în 2026, orice redefinire care ar „relaxa” standardele ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătății publice și a mediului.
De ce aceste substanțe chimice nu dispar… niciodată
PFAS au fost create în anii 1940 și s-au remarcat imediat pentru rezistența lor la grăsimi, uleiuri și apă. Însă tocmai aceste calități le fac aproape imposibil de eliminat: odată intrate în sol, apă sau organism, ele pot persista zeci de ani. Consecințele? Cancer, obezitate, infertilitate și daune ireversibile în lanțul trofic.
Companii precum DuPont sau 3M au fost implicate în procese de miliarde de dolari pentru daune legate de expunerea la PFAS. Numărul estimat de astfel de substanțe variază între 5.000 și 12.000, multe dintre ele nefiind documentate oficial.
Reacția comunității științifice: „Redefinirea poate însemna relaxarea reglementărilor”
Într-un articol publicat în Environmental Science & Technology Letters, 20 de cercetători de top și-au exprimat îngrijorarea că IUPAC ar putea exclude anumite subgrupuri din definiția oficială a PFAS. Aceștia avertizează că o definire „diluată” ar putea influența organismele de reglementare și ar putea compromite eforturile globale de control al acestor substanțe chimice.
Scrisoarea deschisă este semnată de specialiști din SUA, Canada, Marea Britanie, Suedia și Elveția, unii dintre aceștia fiind implicați anterior în elaborarea definiției PFAS propuse de OECD în 2021.
Când cercetarea se intersectează cu interesele industriei
Gabriel Sigmund, coordonatorul scrisorii, este cercetător la Universitatea Wageningen din Olanda. La rândul său, Alex Ford, ecotoxicolog marin la Universitatea Plymouth, a declarat că această redefinire poate semăna „confuzie și îndoială” și că principiul precauției ar trebui să fie prioritar.
Ford a subliniat că „încă vedem efecte devastatoare asupra faunei sălbatice din cauza unor substanțe interzise cu decenii în urmă… iar aceste molecule sunt extrem de stabile, mobile și tot mai toxice, pe măsură ce le studiem.”
Posibile conflicte de interese? Legături între experți și industria chimică
Panelul format de IUPAC include membri care au avut colaborări cu industria. Co-președintele Pierangelo Metrangolo a menționat în CV-ul său consultanța oferită pentru Solvay Solexis – companie care în 2023 a plătit 393 de milioane de dolari pentru a închide un proces legat de PFAS în New Jersey.
Metrangolo a precizat că nu s-a ajuns încă la nicio concluzie oficială și că nu există dovezi că anumite subgrupuri de substanțe vor fi eliminate. Totuși, IUPAC nu a oferit un punct de vedere public cu privire la criticile aduse.
De ce contează cum definim „chimicalele eterne”
Pentru mulți, acest subiect poate părea tehnic sau de interes limitat. În realitate, redefinirea substanțelor chimice de tip PFAS are implicații directe pentru:
-
cercetare (prin direcționarea fondurilor);
-
reglementări (inclusiv interdicții);
-
practici industriale;
-
procese juridice privind daunele aduse sănătății și mediului.
Exact ca substanțele în sine, definiția lor are potențialul de a influența generații întregi.
Pericolul real: o reglementare „mai lejeră” în favoarea profitului
Criticii se tem că redefinirea PFAS urmărește mai mult interese economice decât științifice. Dacă anumite molecule scapă de sub incidența reglementărilor, producătorii vor avea „undă verde” să continue folosirea lor, fără responsabilitate juridică.
Această perspectivă creează neliniște în rândul specialiștilor în toxicologie, sănătate publică și dreptul mediului. O definiție corectă nu este doar o chestiune terminologică — este o ancoră pentru protecția consumatorului și a ecosistemului.
În fața unei potențiale redefiniri care ar putea reduce controlul asupra mii de substanțe chimice, comunitatea științifică trage un semnal de alarmă. În joc nu este doar reputația unui organism științific, ci sănătatea noastră, viitorul planetei și echilibrul juridic al responsabilității corporative.
Chimicalele eterne sunt reale. Persistă în sol, în aer, în sângele nostru. Iar modul în care alegem să le definim poate decide cât de mult ne vor afecta în următoarele decenii.
