Tranziția către Televiziunea Digitală Terestră: Provocări și Perspective pentru România
România se confruntă cu dificultăți în pregătirea pentru implementarea televiziunii digitale terestre, un aspect evidențiat de Varujan Pambuccian, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților. În cadrul unei conferințe de specialitate desfășurate pe 25 februarie 2010, acesta a subliniat că țara noastră nu va reuși să respecte termenul limită impus de Uniunea Europeană, stabilit pentru 1 ianuarie 2012.
Televiziunea digitală terestră (DVB-T), care provine din denumirea englezescului Digital Video Broadcasting – Terrestrial, reprezintă un sistem avansat de transmisie TV ce utilizează standardele DVB-T, ISDB și ATSC în benzile VHF-III / UHF-V deja folosite pentru transmisiile analogice. Conform reglementarilor Uniunii Europene, emisiile analogice vor fi complet suspendate la începutul anului 2012, iar serviciile vor trece exclusiv la formatul digital DVB-T. Olanda a fost prima țară care a realizat această tranziție complet în noiembrie 2006.
În România sunt planificate două multiplexuri digitale ce vor include câte șapte canale fiecare și vor fi operate de un singur furnizor. Marius Constantin Fecioru, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, a menționat că săptămâna viitoare va fi prezentat Guvernului un proiect privind licitația acestor multiplexuri. Taxa estimată pentru obținerea unei licențe este de aproximativ 2,5 milioane euro.
Până la sfârșitul anului 2010 se preconizează alocarea altor patru multiplexuri digitale. Fiecare dintre acestea va permite retransmisia unui minim de șapte posturi TV Standard Definition sau o combinație între posturi SD și HD împreună cu diverse servicii multimedia.
Un multiplex digital terestru constănță într-un set de programe audiovizuale transmise prin emisie radioelectrică utilizând modulație digitală pe un canal standardizat cu acoperire național sau regional.
În prezent, telespectatorii români au la dispoziție o varietate largi opțiuni: majoritatea aleg serviciile prin cablu contra unui abonament lunar; alții optează pentru recepția prin satelit (DTH) sau își instalează antene proprii; există chiar utilizatori care beneficiază gratuit de programe TV prin antene individuale bazate pe transmisia analogică terestru sau IPTV (televiziune prin Internet).
Conform estimării lui Radu Petric, președintele Asociației de Comunicații prin Cablu, aproximativ 90% dintre români prefera accesibilitatea produselor audiovizuale la cele mai mici costuri posibile; astfel că televiziunea prin cablu oferind atât transmisie HD cât și digitalizare nu ar trebui să întâmpine dificultățile concurenței. Totodată el subliniază că dorința consumatorilor de a plati suplimentar pentru calitate superioară este destul scazutã.
Petric adaugã cã operatorii ce introduc televiziunea digitalǎ terestrǎ nu ar trebui sǎ beneficieze din subvenții publice care pot distorsiona piața competitivǎ. De asemenea majoritatea românilor ar putea necesita actualizarea receptorilor lor TV cu modele noi dotate cu tunere HD.
Pe lângã provocările tehnice existente , Mihai Constantin , lider al Asociației pentru Comunicații Digitale , considerã cӑ „aceastӑ tranziție ascunde interese comerciale semnificative”. Întrebările legate despre cine va beneficia financiar din publicitate sau cum se va explica conceptul DVB-T populației rămân deschise după dezbaterea „Future TV”.
România s-a angajat față de Uniunea Europeanǎ sӑ finalizeze tranziția spre televiziune digitalǎ pânӑ în anul 2012 . Astfel , emisia analogicӑ va fi eliminată iar cea digitala îi va lua locul . Procesul implicӑ transformarea semnalului analogic într-un format numeric , comprimarea acestuia si amestecarea lui cu alte canale . Semnalul rezultat este transmis similar ca cel analogic pânӑ la receptor ; acesta separând canalele folosind un tuner integrat in televizoarele moderne sau extern in cazul celor vechi .