Comisia pentru politică externă a Senatului solicită Preşedinţiei, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe adoptarea unei poziţii oficiale publice în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, în conformitate cu prevederile noii legi a cetăţeniei, opţiune interzisă de prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care atât România cât şi Republica Ungară sunt parte.
Senatorii din Comisia pentru politică externă au adoptat marţi, 8 iunie, o Rezoluţie ce conţine poziţia acesteia faţă de modificările la Legea cetăţeniei maghiare şi faţă de Legea unităţii naţiunii maghiare, adoptate în 26 mai şi, respectiv, 31 mai.
În respectivul document, membrii comisiei subliniază necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, „pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor”.
De asemenea, senatorii atrag atenţia asupra „exploatării nepermise de către partea ungară a sentimentelor naţionale cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon”.
Totodată, membrii comisiei reiterează angajamentul părţii române pentru consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Republica Ungară şi, respectiv, minoritatea maghiară din România.
Membrii comisiei remarcă, în documentul de poziţie, că, în noua reglementare ungară, nu există nicio limită de descendenţă în aplicarea legii, „fapt care confirmă suspiciunile cu privire la absenţa caracterului real reparatoriu al naturalizării preferenţiale”.
Ei atrag atenţia asupra simbolisticii „politicii negativă a redeschiderii subiectului Tratatului de pace de la Trianon”, prin conţinutul Notei de fundamentare a Legii privind unitatea naţiunii maghiare, în care Tratatul de pace menţionat este calificat drept „Dictat” şi „cauză principală a tensiunilor din Europa Centrală”.
Comisia senatorială estimează „că lipsa de transparenţă şi de deschidere în tratarea unor chestiuni cu serioase implicaţii bilaterale poate avea efecte nedorite asupra climatului de încredere reciprocă în relaţia dintre România şi Republica Ungară” şi subliniază ” absenţa oricărei reacţii din partea instituţiilor executivului din România”.
Proiectul de lege de modificare a Legii cetăţeniei vizează în acordarea preferenţială a cetăţeniei ungare străinilor care au un ascendent cetăţean ungar. Legea unităţii naţiunii maghiare stabileşte data de 4 iunie – data semnării Tratatului de pace de la Trianon – ca zi a „unităţii naţiunii maghiare”.
Această poziţie a fost prezentată de preşedintele Comisiei, Titus Corlăţean, în cadrul întâlnirii cu Martin Eichtinger, ambasadorul Republicii Austria, care a efectuat o vizită de rămas bun la încheierea misiunii sale în România, informează un comunicat de presă.
