Regizorul Sergiu Nicolaescu a subliniat într-un interviu recent că cinematografia românească se confruntă cu o „criză” profundă, resimțind o lipsă acută de fonduri și săli de cinema. Totuși, el crede că există posibilitatea salvării acesteia printr-o reformare legislativă adecvată și prin implicarea activă a comunității culturale.
Nicolaescu a menționat și faptul că filmul său „Mihai Viteazul”, lansat acum 40 de ani, rămâne cel mai vizionat film românesc la nivel global. Această realizare îl plasează pe primele locuri în diverse clasamente ale site-ului specializat IMDb (Internet Movie Database).
„Este un proiect la care am muncit intens alături de echipa mea; am investit tot ce am avut”, afirmă regizorul. În cadrul interviului, el a discutat despre noua sa comedie intitulată „Poker”, bazată pe un scenariu scris de Adrian Lustig, care va fi lansată în cinematografe probabil în luna februarie. Deși recunoaște că realizarea filmelor este pasiunea sa supremă, Nicolaescu își exprimă regretul pentru faptul că nu a reușit să-și întemeieze o familie.
În 1970 s-a desfășurat premiera filmului „Mihai Viteazul”. După patru decenii, producția regizată de Nicolaescu continuând să fie apreciată pe platforma IMDb. Cum percepeți această performanță?
Sergiu Nicolaescu: Sincer vorbind, mi se pare firesc. Este un film la care eu și echipa mea ne-am dedicat total eforturile; am avut chiar și aproximativ 5.000 de soldați implicați în producție – ceea ce reprezenta o realizare remarcabilă pentru noi. Inițial, acest proiect era destinat să devină o superproducție americană.
Am primit oferte din partea Columbia Pictures pentru colaborări cu actori celebri precum Charlton Heston sau Elizabeth Taylor; chiar Kirk Douglas m-a vizitat în România pentru discuții legate de acest proiect.
Proiectul urma să fie o coproducție româno-americană când am fost chemat la Comitetul Central înainte de plecare spre Paris. Am obținut aprobarea necesară după câteva întârzieri neprevazute; însă avionul meu fusese deja reținut pe aeroport.
Duplicitatea situației m-a forțat să renunț la co-producția internaționala și astfel am decis ca filmările vor fi efectuate exclusiv cu actori români.
Chiar dacă americanii erau interesați inițial de colaborare, circumstanțe nefericite au dus la abandonarea ideii inițiale din cauza unor scrisori false atribuite lui Mircea Albulescu – totodatã Titus Popovici fiind cel care le redactase.
Ar putea astazi cineva realiza un alt film similar cu „Mihai Viteazul”? Existente resursele necesare unei asemenea producții?
Sergiu Nicolaescu: Din păcate nu cred că ar fi posibil acum. Mulți dintre actorii din distribuția originalei pelicule nu mai sunt printre noi iar generația actuala nu dispune nici măcar aproape deloc aceleași calități artistice!
Atunci aveam aproximativ 15 actori care purtau aceleași costume datorită asemănării fizice – toți având între 1,84 – 1,86 metri! Era uimitor!
Amza Pellea sau Ion Besoiu erau doar câteva dintre numele mari ale cinematografiei noastre dar astazi este greu sa găsești talente capabile sa susține roluri într-o producție grandioasă!
Sergiu Nicolaescu: Consider că industria cinematograficǎ traversează momente dificile deoarece filmele actuale nu contribuie suficient la formarea unor noi talente iar cei din generațiile anterioare sunt ori prea vârstnici ori au decedat… Din păcate…
Cinematografia Română: Provocări și Perspective
Premii și Recunoaștere Internațională
Cinematografia română a început să obțină din ce în ce mai multe distincții la festivaluri de film internaționale, un semn al evoluției sale. Sergiu Nicolaescu subliniază că, de-a lungul timpului, filmele românești au fost recompensate cu premii importante. Deși recunoașterea recentă la Cannes este un motiv de mândrie, el amintește că premiile nu sunt o noutate pentru cinematografia noastră.
Provocările Actuale ale Industriei
În opinia lui Nicolaescu, cinematografia română se confruntă cu lipsuri semnificative. Principala problemă este absența fondurilor necesare pentru producție. De asemenea, infrastructura cinematografică a suferit o deteriorare drastică; din peste 800 de cinematografe existente anterior, acum mai funcționează doar aproximativ 30-32. Această situație face dificil accesul publicului la filmele românești.
Statisticile arată o scădere alarmantă a numărului de spectatori: în trecut existau între 14 și 15 milioane de vizionări pe an în sălile de cinema, iar astăzi un film care atrage 30.000 sau chiar 50.000 de spectatori este considerat un succes.
Succesul Recent al Filmelor Românești
Un exemplu pozitiv este filmul „Supraviețuitorul”, care a reușit să atragă un număr record de spectatori și demonstrează că există încă interes pentru cinema-ul românesc. Cu toate acestea, Nicolaescu observă că industria nu a revenit încă la nivelurile anterioare și subliniază importanța promovării altor filme valoroase precum „Felix și Otilia”.
Viitorul Cinematografiei Istorice
Nicolaescu își exprimă optimismul cu privire la viitorul cinematografiei românești, afirmând că talentul va continua să apară pe scena artistică locală. Totuși, el recunoaște existența unei rupturi între generațiile anterioare și cele actuale în ceea ce privește educația cinematică.
De asemenea, el remarcăm lipsa resurselor financiare ca fiind o barierã majorã în realizarea unor producții ambițioase care ar putea rivaliza cu cele din trecut.
Rolul Legislativului în Sprijinirea Cinematografiei
În calitate de președinte al Comisiei pentru Culturã din Senatul României, Sergiu Nicolaescu își exprimã dezamãgirea față de ineficiența fostului ministru al culturii şi speranţa într-o colaborare fructuoasă cu noul ministru Kelemen Hunor pentru revitalizarea industriei filmului prin sprijinirea regizorilor talentați.
El subliniazã importanța leadership-ului competent care poate mobiliza resursele necesare dezvoltării unui cinema valoros şi apreciat atât pe plan național cât şi internațional.
Concluzie: Oportunități În Fața ProvocĂrilor
Cinematografia română are potențial enorm datorită istoriei sale bogate şi talentelor emergente; totuşi trebuie depuse eforturi susținute atât din partea autorităților cât şi a profesioniştilor din domeniu pentru a depasi obstacolele actuale si a asigura viitorul acesteia într-un context global competitiv.
Schimbări în Cinematografia Românească: Perspectivele lui Sergiu Nicolaescu
O întâlnire necesară cu Kelemen Hunor
Sergiu Nicolaescu, un nume emblematic în cinematografia românească, își exprimă incertitudinea cu privire la viitorul acestui domeniu sub conducerea lui Kelemen Hunor. Deși nu l-a cunoscut personal, el așteaptă o întâlnire pentru a discuta posibile colaborări. În prezent, comisia din Senat este hotărâtă să implementeze schimbări semnificative. Nicolaescu menționează că a propus o nouă lege care a fost semnată de majoritatea membrilor comisiei, dar Ministerul Culturii nu și-a exprimat opinia asupra acesteia. El critică lipsa de cunoștințe despre cinematografie din partea reprezentanților ministerului.
Un nou proiect cinematografic: „Poker”
După succesul filmului „Nea Mărin Miliardar”, Sergiu Nicolaescu lucrează acum la cea de-a doua sa comedie – „Poker”, bazată pe un scenariu scris de Adrian Lustig. Deși se prezintă ca o comedie, filmul conține și elemente dramatice care reflectă realitățile contemporane ale societății românești. Povestea urmărește patru prieteni care joacă poker împreună și cum acest joc le păstrează legătura chiar și după ce viețile lor iau direcții diferite. Distribuția include actori renumiți precum Valentin Teodosiu și Horațiu Mălăele.
Premiera anticipată
Nicolaescu estimează că premiera filmului va avea loc la începutul lunii februarie, având ca scop atragerea publicului în sălile de cinema din România. El subliniază că prioritatea sa nu este participarea la festivaluri internaționale.
Festivalurile internaționale vs publicul român
Regizorul își exprimă dezamărirea față de tendința tinerilor cineaști români de a-și lansa filmele mai întâi la festivaluri internaționale înainte de a le prezenta publicului din țară. Această practică poate duce uneori la întârzieri considerabile în accesibilitatea filmelor pentru spectatorii români.
Nicolaescu aduce în discuție cazul unui regizor talentat care a obținut premii la numeroase festivaluri fără însă să atingă recunoașterea global precum Oscar sau Palme d’Or-ul câștigat de Cristian Mungiu pentru „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Acesta sugerează că tinerii cineaști sunt constrânși să participe la festivaluri pentru validare profesională într-un peisaj cinematografic complicat.
Critica festivalurilor locale
În ciuda apariției anuale a unor noi festivaluri în România, Sergiu Nicolaescu considercă acestea sunt adesea superficiale și lipsite de relevanță real-world. Cu aproximativ 20-30 astfel de evenimente organizate anual, el comparativ cu cele internaționale afirmând că multe dintre ele nu au notorietatea necesară pentru a oferi o platformã valoroasă cineaștilor locali.
Amintindu-și experiența sa cu filmul „Mihai Viteazul”, el povestește despre dificultățile întâmpinate atunci când proiecția s-a confruntat cu probleme tehnice majore într-un context prestigios precum Festivalul Internațional al Filmului din Moscova.
Concluzie
Sergiu Nicolaescu continuã sã fie un observator critic al evoluției cinematografiei românești; viziunea sa asupra viitorului industriei reflectã atât provocările actuale cât şi dorinţa constantã pentru inovaţie şi recunoaştere naţionalã şi internaţionalã.
Sergiu Nicolaescu: O Legendă a Cinematografiei Românești
Într-o zi memorabilă, am observat un aparat rece într-un rând de echipamente calde. Am apăsat un buton roșu și, spre surprinderea tuturor, s-a oprit. Apoi, am activat aparatul rece și filmul a continuat. Publicul a reacționat cu aplauze entuziaste. A doua zi, m-am îmbarcat în avion pentru întoarcerea acasă.
Deși filmul meu a câștigat un premiu neașteptat datorită incidentului creat, consider că este esențial ca filmele să fie prezentate mai întâi în țara lor de origine înainte de a fi trimise la festivaluri internaționale. Aceasta este o inovație specifică noii generații de cineaști români.
Noul Val Cinematografic Românesc
Sergiu Nicolaescu: Este firesc să existe un nou val cinematografic; însă trebuie să ne asigurăm că nu apare și un „val al expiraților”. E ciudat când cineva îți spune că ești depășit; nimeni nu poate judeca acest lucru fără dovezi concrete.
Evoluția Culturii Post-Revoluție
Cum au influențat cei 20 de ani după Revoluție cultura română?
Sergiu Nicolaescu: Cultura se află pe marginea prăpastiei.
Ce ar putea contribui la salvarea ei?
Sergiu Nicolaescu: Salvarea va veni din partea creatorilor – regizori, pictori și scriitori – care trebuie să continue lupta cu ambiție și speranță. Generația noastră a reușit să-și construiască cariere chiar și în vremuri dificile.
Proiecte Viitoare
Unul dintre proiectele mele viitoare este „Candele de zăpadă”, bazat pe un scenariu scris de Corneliu Vadim Tudor. De asemenea, lucrez la „Trenul morții”, tot un film despre război – acestea sunt planurile mele actuale pentru viitor.
Colecția Personală
Am o colecție impresionantă de arme istorice folosite în filmele realizate; totodată, sabia din „Mihai Viteazul” i-a fost oferită lui Amza Pellea. Colecția mea personală include multe obiecte care nu sunt doar recuzită din producții cinematografice.
Teatrul vs Filmul
M-am gândit vreodată să mă implic în teatru?
Sergiu Nicolaescu: Nu am avut niciodată intenția; filmul rămâne pasiunea mea supremă. Regret că nu am reușit să-mi construiesc o familie – cred că acesta este blestemul meu: dedicarea total către cinema m-a privat de viața familială.
Un Regizor Prolific
Ca președinte al Comisiei pentru cultură din Senatul României și cel mai prolific regizor român contemporan, Sergiu Nicolaescu are o carierã impresionantã ce include aproximativ 50 lungmetraje realizate până acum. Activitatea sa diversificată acoperã genuri variate precum drama psihologicã sau comedia dar se remarcã prin superproducțiile istorice si filmele de acțiune.
Printre titlurile celebre ale sale se numără „Mihai Viteazul” (1970), „Cu mâinile curate” (1972), „Nemuritorii” (1974) sau „Orient Expres” (2004). Anunțând deja noi premiere pentru anul curent precum comedia „Poker”, adaptată după scenariul lui Adrian Lustig, Sergiu Nicolaescu continuã sã inspire generații întregi prin talentului si dedicatia sa față de arta cinematograficǎ.
