4.452 de elevi înscriși în Bihor, un examen mutat la spital. Ce arată cele două cazuri speciale

Un elev de la Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea, județul Bihor, a susținut luni prima probă a Evaluării Naționale într-o sală amenajată la spital, după ce a leșinat acasă și a fost transportat la secția de urgențe înainte de examen. În același județ, o elevă de la Liceul Teoretic Nicolae Jiga din comuna Tinca, județul Bihor, a făcut atac de panică și nu a mai intrat în sală.

Concret, la prima probă din Bihor au fost înscriși 4.452 de absolvenți de clasa a VIII-a, iar 4.238 au fost prezenți și 214 au absentat. Aceasta înseamnă o rată de prezență de aproximativ 95,2% și o absență de circa 4,8%, iar cele două cazuri speciale au apărut într-un flux logistic care, în rest, a funcționat la scară mare.

Pentru sistem, miza nu este doar una administrativă. Când un examen național depinde de intervenția rapidă a unui spital, a unei comisii și a unui mecanism de subiect de rezervă, costul real nu stă doar în organizare, ci în presiunea pe care o mută asupra elevilor și instituțiilor. Iar pentru decidenții din educație, semnalul este clar: continuitatea evaluării poate fi asigurată, dar cu resurse excepționale și cu risc reputațional dacă sprijinul psihologic rămâne periferic.

Inspectoratul Școlar Județean a activat procedura care permite susținerea probei în condiții speciale. Alin Ștefănuț (inspector școlar general) a explicat că familia elevului a cerut subiect de rezervă, iar examenul a fost reorganizat în aceeași zi.

„Dimineață, elevul a leșinat acasă, nu se știe din ce cauză și a fost transportat la spital, secția de urgențe. Părinții au făcut solicitare pentru subiect de rezervă, l-au primit și de la ora 13:00, elevul a susținut examenul în spital.”

Din punct de vedere instituțional, cazul arată că există capacitate de adaptare între școală și spital. Numai că această flexibilitate are un cost operațional clar, chiar dacă nu este cuantificat public: subiect de rezervă, sală separată, un membru al comisiei de examen și doi asistenți detașați pentru supraveghere. Pentru orice inspectorat, astfel de episoade înseamnă resurse umane scoase din circuitul standard exact în intervalul critic al examenului.

Prezența a rămas ridicată, dar cele două cazuri arată vulnerabilitatea din jurul examenului

Al doilea incident a fost înregistrat la Liceul Teoretic Nicolae Jiga din comuna Tinca, județul Bihor. O elevă a suferit un atac de panică, nu a mai participat la probă și nu a solicitat subiect de rezervă, dând o declarație în acest sens.

Aici apare diferența esențială între cele două situații. În cazul elevului din Oradea, mecanismul de continuitate a permis susținerea probei în aceeași zi. În cazul elevei din Tinca, lipsa solicitării pentru subiect de rezervă a închis imediat opțiunea examinării. Pentru managementul educațional, această diferență contează: procedura poate compensa o urgență medicală doar dacă este activată formal și în timp util.

Potrivit Observatornews, cele două situații au fost singurele cazuri speciale anunțate în județ la debutul Evaluării Naționale. Raportat la cei 4.238 de candidați prezenți, ele reprezintă sub 0,05% din total, dar relevanța lor nu stă în pondere, ci în tipul de risc pe care îl expun: nu un risc de fraudă sau de logistică, ci unul de reziliență psihologică și medicală într-un examen cu miză mare pentru traseul educațional.

Dar datele disponibile până acum nu precizează frecvența unor astfel de episoade la nivel național, nici un protocol național detaliat pentru leșinuri sau atacuri de panică în timpul Evaluării Naționale. Nu a fost anunțat nici dacă există, în acest caz, măsuri ulterioare de consiliere pentru eleva care a renunțat la probă ori pentru elevul care a susținut examenul din spital.

Absența acestor informații contează și dintr-o perspectivă de politică publică. Fără o serie istorică și fără indicatori comparabili, inspectoratele și Ministerul Educației pot reacționa punctual, dar nu pot estima riguros dacă este nevoie de bugete suplimentare pentru consiliere, personal specializat sau proceduri standardizate înaintea examenelor naționale.

Colaborarea școală-spital a funcționat, însă lipsa datelor face dificilă calibrarea unor măsuri preventive

În cazul elevului din Oradea, colaborarea interinstituțională a livrat rezultatul minim necesar pentru echitate: candidatul a putut susține proba în aceeași zi, de la ora 13:00, într-o sală special amenajată la spital, sub supravegherea unui membru al comisiei și a doi asistenți. Din perspectiva guvernanței administrative, acesta este un precedent de continuitate operațională.

Și totuși, continuitatea nu este același lucru cu prevenția. Faptul că un elev ajunge să dea examenul din spital, iar o altă elevă renunță după un atac de panică, indică o zonă de vulnerabilitate pe care sistemul o gestionează mai ales reactiv. Pentru decidenții din educație, semnalul relevant este dacă astfel de cazuri rămân excepții izolate sau dacă vor justifica, în anii următori, integrarea mai vizibilă a suportului psihologic în calendarul examenelor.

La nivelul județului Bihor, bilanțul oficial al primei probe rămâne acesta: 4.452 de elevi înscriși, 4.238 prezenți și 214 absenți, cu două cazuri speciale gestionate diferit, unul finalizat cu examen susținut în spital, celălalt cu retragere înainte de intrarea în sală.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în RaglaDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyUn pahar de vin cere un interval orientativ de 3,5 ore înainte de condus. Berea și tăria au alte repereBravonetDupă 40 de ani de carieră, Monica Anghel spune că nu aleargă numai după baniLylaApa de orez poate netezi temporar părul, dar nu îi grăbește creșterea. Cum o folosești fără să-l încarciRevista IoanaDouă kiwi verzi apar în studiile despre tranzitul intestinal. Ce a analizat EFSA timp de 15 ani