Alertă în sistemul sanitar Peste 4.500 de medici de familie au părăsit România

Sistemul de medicină de familie din România se află într-o criză profundă, marcată de un exod masiv al specialiștilor și de îmbătrânirea celor rămași. Peste 4.500 de medici de familie au plecat din țară din 1998 până în prezent, iar un sfert dintre cei activi sunt deja la vârsta pensionării, avertizează dr. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.

Medici tot mai puțini și mai bătrâni

Problemele sunt structurale și se agravează de la an la an, afectând în special zonele rurale și izolate. „Probabil că cea mai importantă problemă e faptul că suntem din ce în ce mai puțini și nu mai acoperim – așa cum ar fi normal într-o țară cu asistență medicală primară – zonele care sunt ceva mai izolate și dispuse în mediul rural”, explică medicul. Iar cifrele confirmă acest lucru. Vârsta medie a medicilor de familie a ajuns la 57-58 de ani, un prag extrem de ridicat.

Situația este și mai dramatică dacă privim în perspectivă. „Un sfert din medicii de familie sunt deja pensionați, lucrează fiind pensionari, iar jumătate dintre noi suntem din perioada ,,decrețeilor”, iar asta înseamnă că în maximum 10 ani vom asista la pensionări masive în sistemul de sănătate, în asistența medicală primară. Compensatoriu nu se întâmplă nimic”, atrage atenția dr. Alexiu. Pe lângă pensionări, migrația continuă să golească sistemul, principalele destinații fiind Franța, Germania și Regatul Unit.

Cei care pleacă sunt atrași de condiții mult mai bune. „Ei sunt atrași acolo de faptul că sistemul facilitează mult profesia și are grijă de pacienții din zonele respective, comunitatea locală este foarte implicată”, spune medicul. În schimb, cei rămași se luptă cu altă realitate. „Sigur că cei care am rămas ne confruntăm cu venituri scăzute, cu valori ale punctului care nu reflectă valoarea reală a serviciilor de sănătate. Și ne confruntăm cu lipsă de dotări, cu spații necorespunzătoare, din cauza neimplicării comunității locale. Și un grad înalt de oboseală, de frustrare, din cauză că suntem cumva desconsiderați ca specialitate.”

De ce fug tinerii de medicina de familie

Contrar aparențelor, specialitatea este aleasă frecvent la rezidențiat. Numai că mulți renunță sau pleacă în străinătate imediat după ce termină. V-ați întrebat vreodată de ce se întâmplă asta?

Răspunsul stă în realitatea dură a sistemului. „Când se lovesc de partea de birocrație și de lipsa de comunicare cu comunitățile locale și de felul în care se pun efectiv bețe în roate medicilor să-și deschidă cabinete în zonele unde nu sunt bine acoperite, renunță. Pentru că este mai facil să obții o specialitate recunoscută în Uniunea Europeană și să-ți găsești de lucru în alte țări”, arată dr. Sandra Alexiu. Alții folosesc acest rezidențiat doar ca o punte „către rezidențiate în alte specialități, unde poate găsești mai ușor locuri”.

Satele rămân fără medici

Dar cea mai gravă situație se înregistrează în mediul rural, unde condițiile sunt de-a dreptul complicate. Un medic tânăr nu poate fi trimis pur și simplu într-un sat izolat. „Dacă ești în rural izolat, trebuie să fii foarte bine pregătit; nu poți să ajungi acolo fără o pregătire și fără o experiență, pentru că ești practic singur. (…) Să nu uităm că în ultima vreme vorbim de prevenție. Ori câtă vreme, la ora actuală, mare parte a plății în medicina de familie se face pe bază numărului de asigurați, în mediul rural sunt foarte mulți pacienți care sunt neasigurați”, explică medicul.

Avertismentul este cât se poate de clar. „Deja sunt sute de localități în România, din mediul rural, în care nu mai avem medici de familie. Nu este deloc ceva foarte îndepărtat și foarte la distanță”.

Consecințele sunt directe.

Pacienții din localitățile fără medic se îndreaptă spre cabinetele din zonele apropiate, supraaglomerându-le. Iar medicii rămași sunt epuizați. „Există medici care nu au putut să mai plece în concedii sau în vacanțe de ani de zile. Noi avem colegi care nu pot să plece nicăieri pentru că nu au cu cine să lase cabinetul. Nu există înlocuitor și noi nu avem voie să lăsăm activitatea fără a avea înlocuitor sau pe cineva desemnat să ne țină locul”, spune dr. Sandra Alexiu.

Prevenția, un lux inaccesibil

Fără o rețea funcțională de medici de familie, întregul concept de prevenție în sănătate devine o iluzie. Pacienții pierd primul și cel mai important contact cu sistemul medical. „Având în vedere că medicul de familie asigură asistența medicală primară, adică acel prim contact, omul la care te duci ori de câte ori ai o problemă indiferent cât de mică (…) dacă nu ai unde să faci toate acestea, este clar că principala lovitură este dată sănătății poporului. (…) Practic se pierde complet accesibilitatea unui procent mare de pacienți. În comune, în sate, dar și în orășele mici”, detaliază dr. Alexiu.

Discuțiile despre strategii naționale de prevenție rămân fără acoperire. „Putem să vorbim de prevenție făcută ici și colo, în zonele unde există medici. Însă, statistic vorbind, nu putem să vorbim de aplicarea sistematică a măsurilor de prevenție dacă nu ai medici de familie”, subliniază aceasta. Soluțiile alternative (precum caravanele mobile) nu pot înlocui prezența constantă a unui medic în comunitate, deoarece „trec pe acolo și fac asta din când în când, nu sunt acolo în permanență”.

Blocaj total în sistemul informatic

Peste toate aceste probleme structurale se adaugă și cele tehnice, care complică și mai mult activitatea de zi cu zi a medicilor. Sistemul informatic al cardului de sănătate este, din nou, nefuncțional de luni de zile.

„Suntem într-un blocaj din octombrie încoace. Cardul nu funcționează nici acum. (…) Nu putem activa carduri noi, nu putem debloca carduri care au fost blocate, nu putem să înscriem pacienți noi fără card. Consultațiile obișnuite, biletele de trimitere și rețetele pot fi eliberate chiar dacă nu funcționează cardul, dar înscrierea unui pacient nou sau verificare calității de asigurat are mari probleme încă”, încheie dr. Alexiu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027