Consiliul Concurenței justifică sancțiunea record de 3,73 miliarde de lei aplicată unui număr de zece instituții de credit, admițând public că mecanismul incriminat nu este un cartel clasic. Președintele autorității, Bogdan Chirițoiu, indică o simplă vizibilitate a cotațiilor în fereastra de fixing drept cauză principală pentru o creștere marginală a indicelui ROBOR.
Miza litigiului depășește valoarea amenzilor cumulate, vizând însăși arhitectura de formare a dobânzilor pe piața interbancară românească. O validare în instanță a deciziei ar vulnerabiliza băncile în fața unor potențiale procese colective din partea clienților cu credite cu dobândă variabilă, în timp ce o anulare ar expune autoritatea de concurență la plata unor daune masive din fondurile publice.
Mecanismul de fixing pe piața interbancară
Investigația a vizat modul de stabilire a indicelui ROBOR, referința centrală pentru creditele în lei acordate persoanelor fizice și juridice. Reprezentanții sistemului bancar au respins constant acuzațiile de manipulare, cerând clarificări tehnice privind perioada de analiză.
Cum justifică autoritatea o penalitate și magnitudine? Conform argumentației oficiale, problema derivă din arhitectura procesului zilnic. Instituțiile financiare aveau acces la informațiile competitorilor înainte de a-și finaliza propriile oferte pe platforma de tranzacționare.
„Nu a fost un cartel” – Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței
Iar lucrurile devin mult mai specifice pe baza datelor furnizate de Forbes în analiza publicată recent. Oficialul a detaliat natura interacțiunilor dintre trezoreriile băncilor comerciale.
„Nu e cartel, vorbim de schimb de informații între bănci. Băncile au o jumătate de oră la dispoziție să spună la cât cotează ROBOR într-o zi, timp în care pot să vadă ce făceau celelalte bănci (care sunt cotațiile celorlalte bănci)” – Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței
Acest flux de date ar fi alterat independența deciziilor individuale. Rezultatul direct constatat de investigatori a fost o creștere a indicelui aplicabil creditelor în moneda națională. Numai că băncile ripostează dur, argumentând că, până la urmă, regulile de cotare erau transparente și cunoscute de reglementator.
O miză financiară imensă.
Reacția sistemului bancar și intervenția BNR
Toate entitățile sancționate au anunțat acțiuni în instanță pentru anularea deciziei. Banca Transilvania, alături de CEO-ul Ömer Tetik, Exim Banca Românească și alți jucători majori reclamă ignorarea mecanismelor reale de funcționare a pieței interbancare. Instituțiile de credit folosesc un limbaj juridic ferm. BCR consideră concluziile investigației drept „neîntemeiate, atât în fapt, cât și în drept”.
„Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm” – UniCredit Bank România
Și BNR intervine direct în această dispută instituțională. Purtătorul de cuvânt al băncii centrale a solicitat public justificări tehnice pentru sancțiunile aplicate. „Ce prevedere din regulament a încălcat Legea concurenței?”, a reacționat Dan Suciu din partea BNR.
Bătălia juridică se mută acum la Curtea de Apel București, unde instituțiile de credit contestă amenzile de 3,73 miliarde de lei. Instanțele trebuie să decidă pe termen lung dacă utilizarea unei platforme tehnice de fixing constituie o practică anticonconcurențială asumată, iar primele termene de judecată vor seta un precedent major pentru întreg sectorul financiar local.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetHoroscop 26 septembrie 2026. Fecioară și Balanță, feriți-vă de grabă în luarea deciziilor
LylaADHD a fost asociat cu șanse cu 48% mai mari de simptome digestive într-o analiză amplă
Revista IoanaSuplimentele pot afecta ficatul. Icterul și urina foarte închisă cer evaluare rapidă
News24Majorarea pensiilor din 2027 depinde de buget. Trei calcule pentru un venit de 2.025 de lei
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyDedeman are roboți de pornire și un redresor între 159,90 și 429 de lei. Aparatele au utilizări diferite
