Criza asigurărilor de proprietate. Cum se va declanșa următoarea criză financiară

Criza asigurărilor de proprietate și impactul schimbărilor climatice asupra stabilității financiare. Dacă ai peste 40 de ani, există șanse mari să îți amintești unde erai pe 15 septembrie 2008, ziua în care Lehman Brothers a intrat în faliment. A fost una dintre primele momente șocante din timpul ultimei crize financiare globale, o perioadă marcată de colapsuri bancare, prăbușiri și falimente în care economii mari au alunecat în cele mai profunde recesiuni de la Marea Depresiune. Angajați șocați ai Lehman, care au părăsit birourile bancii de investiții cu bunurile lor într-o cutie de carton, au devenit simboluri ale milioanelor de persoane care și-au pierdut locurile de muncă, casele și economiile de-o viață într-o catastrofă care a distrus trilioane de dolari în averi.

Criza asigurărilor de proprietate. Cum se va declanșa următoarea criză financiară

Mai mulți factori au contribuit la haos, dar, ca în multe dintre scandalurile financiare anterioare, piața imobiliară a fost implicată. În 2006, bula imobiliară din SUA, alimentată de titluri de valoare garantate cu ipoteci, care se credeau sigure, a început să se spargă. Aceste titluri includeau împrumuturi subprime riscante. Pe măsură ce numărul neplăților la ipoteci și foreclozurii creșteau, valoarea acestor titluri s-a prăbușit, lăsând investitorii cu pierderi masive și provocând panică pe piețele financiare.

După criza inițială, guvernele au intervenit cu bailout-uri și reforme în scopul de a reconstrui sistemul financiar afectat. Astăzi, băncile mari sunt mai bine capitalizate. Piețele sunt reglementate mai bine, iar investitorii sunt mai protejați ca rezultat al acestor reforme. Totuși, fiecare lună aduce noi avertizări care evocă acea perioadă tumultoasă. Temerea că piețele imobiliare ar putea fi din nou afectate nu mai provine de la împrumuturi riscante, ci de la creșterea numărului de dezastre legate de climă, care pune presiune pe asigurători și alte instituții financiare esențiale.

Un raport din decembrie intitulat „Următorul cataclism”, emis de Comitetul bugetar al Senatului american condus de democrați, a afirmat că „valorile proprietăților vor scădea în cele din urmă – la fel ca în 2008 – trimițând averea gospodăriilor în jos”. Potrivit acestui raport, „Statele Unite ar putea fi expuse la un șoc systemic asupra economiei, similar cu criza financiară din 2008 – dacă nu chiar mai mare”.

În ianuarie, Consiliul Stabilității Financiare, format pentru a monitoriza sistemul financiar global după criza din 2008, a afirmat că asigurările devin tot mai costisitoare și mai rare în zonele expuse dezastrelor, iar „șocurile climatice” ar putea provoca tumulturi mai ample pe piețele financiare. La începutul lunii februarie, președintele Rezervei Federale a SUA, Jay Powell, a avertizat că băncile și asigurătorii se retrag din zonele riscante.

„Dacă ne uităm peste 10 sau 15 ani, în anumite regiuni din țară nu vei putea obține o ipotecă. Nu vor exista ATM-uri [sau] sucursale de bănci”, a declarat el Congresului. „Nu știu dacă aceasta este o problemă de stabilitate financiară, dar va avea cu siguranță consecințe economice semnificative”.

În mai puțin de două săptămâni, Warren Buffett a spus acționarilor din conglomeratul său Berkshire Hathaway, care include o serie de asigurători, că prețurile pentru asigurarea proprietăților au crescut din cauza unei creșteri semnificative a daunelor provocate de furtuni violente. „Schimbările climatice ar fi putut să-și anunțe sosirea”, a spus el. „Într-o zi, oricând, va avea loc o pierdere de asigurare cu adevărat uluitoare – și nu există nicio garanție că va fi doar una pe an”.

Apoi, în timp ce Europa se confrunta cu cea mai caldă martie înregistrată vreodată, Günther Thallinger, membru al consiliului de administrație al gigantului de asigurări Allianz din Germania, a avertizat că temperaturile globale se apropie rapid de niveluri la care asigurătorii nu vor mai putea opera, creând „un risc sistemic care amenință însăși fundația sectorului financiar”.

„Dacă asigurarea nu mai este disponibilă, alte servicii financiare devin de asemenea indisponibile”, a scris el într-o postare pe LinkedIn care a făcut valuri. „Valoarea economică a unor regiuni întregi – de coastă, aride, expuse la incendii de vegetație – va începe să dispară din registrele financiare”, a adăugat el. „Piețele se vor reacționa rapid și brutal”.

Cum va afecta asigurarea proprietăților crizele climatice

Nu există un singur scenariu care să explice cum ar putea costurile asigurărilor pentru proprietăți să conducă la instabilitate financiară alimentată de climă. Însă, un scenariu a apărut din discuțiile purtate cu mai mult de 20 de investitori, analiști financiari, experți în reglementare, executivi din asigurări, oameni de știință și cercetători.

Acesta începe cu numărul asigurătorilor care se retrag din statele americane, crescând de la un flux la o inundație, și nu doar în statele expuse dezastrelor, cum ar fi California. În întreaga țară, proprietarii de case se confruntă cu prime exorbitante sau cu imposibilitatea de a-și reînnoi polițele de asigurare, pe măsură ce asigurătorii se confruntă cu o lipsă nemiloasă de incendii, furtuni și uragane.

Guvernele aflate în dificultate financiară încearcă să umple golurile cu scheme de asigurare de ultim resort. Însă aceste planuri costă de obicei mai mult și oferă mai puțin, creând o nouă realitate îngrijorătoare pentru mii de proprietari de case. Valoarea casei lor de familie, care a crescut anual, încep să scadă.

Contagiunea se răspândește deoarece ai nevoie de asigurare pentru a obține o ipotecă, astfel că odată ce acoperirea proprietății se reduce, la fel se reduce și prezența băncilor. În stat după stat, devine imposibil să găsești o sucursală bancară, iar unii creditori renunță complet la afacerea cu ipoteci. Câțiva încep să raporteze pierderi masive.

Într-o modificare alarmantă față de tumultul financiar anterior, neplățile hipotecare încep să crească, la fel ca foreclozuribilele și datoriile la cardurile de credit. Dar de data aceasta este diferit. Spre deosebire de alte dezastre financiare, cauza de bază a acestuia nu este financiară, ci fizică, și nu este clar cum se va încheia vreodată.

Perspective contrastante asupra riscurilor climatice

Este necesar să se menționeze că opiniile nu sunt deloc stabile cu privire la faptul dacă o planetă în încălzire va cauza aceasta sau orice altă formă de dezordine financiară. Christopher Waller, un guvernator al Rezervei Federale a Statelor Unite, numit în timpul primei administrații Trump, a fost mult timp printre cei care pun la îndoială aceste afirmații. „Schimbările climatice există, dar nu cred că reprezintă un risc serios pentru siguranța și sănătatea băncilor mari sau stabilitatea financiară a Statelor Unite”, a declarat el la o conferință din 2023 din Madrid privind provocările economice și financiare.

Valorile proprietăților au scăzut după declinul populației din orașe ale SUA precum Detroit, fără a reprezenta o amenințare la adresa stabilității financiare, a susținut Waller. De ce ar fi diferite scăderile în orașele de coastă afectate de creșterea nivelului mării? De asemenea, testele de rezistență efectuate de Fed, care presupuneau de obicei o scădere a prețurilor imobiliare din SUA de peste 25%, au constatat că cele mai mari bănci ar putea absorbi aproape 100 de miliarde de dolari în pierderi pe împrumuturi garantate cu imobile, plus încă 500 de miliarde de dolari în pierderi pe alte poziții.

Chiar și experții care nu sunt de acord și care cred că există o problemă de asigurare genereată de climă nu spun că acest lucru va duce în mod automat la colapsuri bruște precum cele din criza din 2008. Iată cum a explicat fostul comisar de asigurări din California, Dave Jones, un democrat, situația: „În timp, vei observa chiar mai multe insolvențe în rândul companiilor de asigurări, creșteri ale prețurilor asigurărilor și o disponibilitate mai scăzută a acestora, mai multe neplăți la ipoteci, scăderi ale valorii activelor și înghețuri ale creditării; spre deosebire de un singur eveniment catastrofal sau evenimente în care mai multe instituții financiare la nivel național coboară simultan. Deși, a adăugat el, „Există un anumit risc ca acest lucru să se întâmple”.

Există, totuși, un consens mai larg asupra unui punct îngrijorător. Haosul financiar generat de climat, chiar dacă se întâmplă lent, ar putea fi mai amenințător decât haosul financiar din trecut. Acest lucru se datorează faptului că nu ar fi cauzat de eșecuri financiare care, în mod normal, sunt urmate de o recuperare, ci de emisiile globale de carbon pe care lumea a încercat timp de peste 30 de ani să le reducă.

„Acest tip de risc climatic nu este ciclic. Se îndreaptă într-o singură direcție”, spune economistul Ben Keys, profesor de imobiliare și finanțe la Wharton School de la Universitatea Pennsylvania. „Astfel, nu este nevoie neapărat de un șoc foarte mare, dacă este unul permanent, pentru a avea un efect serios pe termen lung asupra prețurilor locuințelor și a altor valori ale activelor”.

Această idee privind o amprentă climatică persistentă asupra imobiliarelor, una dintre cele mai vechi și cele mai importante clase de active, marchează o schimbare în modul în care unii experți se gândesc la conceptul relativ nou de instabilitate financiară generată de climă. Povestea despre motivul pentru care s-a întâmplat această schimbare, și ce înseamnă acest lucru, poate părea îndepărtată atunci când rachetele cad în Orientul Mijlociu și în Ucraina, iar străzile din cea mai mare economie mondială sunt umplute de proteste împotriva autoritarismului. Dar, pe termen lung, aceasta este povestea care ar putea conta cel mai mult, fiindcă este atât de greu de văzut cum se va încheia.

Nevoia de reglementări mai stricte și politici globale

De-a lungul anilor, analiștii au crezut că există, în mare parte, două moduri prin care încălzirea globală ar putea afecta stabilitatea financiară: riscurile fizice ale vremii extreme și așa-numitele „riscuri de tranziție” cauzate de politicile guvernamentale sau tehnologiile care perturbă investițiile bazate pe cărbune prin accelerarea mutării către economii mai verzi.

Cele două amenințări sunt interconectate: dacă riscurile fizice se intensifică, acestea ar putea teoretic să stimuleze politici climatice mai stricte care să aprofundeze riscurile de tranziție. Dar pericolele fizice păreau adesea mai îndepărtate de cele două, deoarce problema instabilității financiare generate de climă a apărut prima dată.

Mark Campanale, un gânditor timpuriu despre o criză climatică și riscurile de tranziție, a fost un analist de investiții sustenabile în Londra în 2007 când a început să avertizeze asupra amenințării „carbonului nears”. Acesta se referă la combustibilii fosili care nu pot fi utilizați dacă temperaturile globale ar trebui să fie menținute la niveluri în siguranță.

Pe atunci, guvernele începeau să acționeze, adoptând legi precum Legea britanică inovatoare privind schimbările climatice din 2008, care conține un obiectiv de reducere a emisiilor. Campanale a susținut că o „bula de carbon” ar putea să se formeze pe măsură ce guvernele stabilesc ținte de emisii incompatibile cu numărul de puțuri de petrol, centrale electrice pe cărbune și alte active pe bază de combustibili fosili care sunt finanțate la nivel mondial. Odată ce politicile ar fi fost lansate în vederea atingerii acestor ținte, a argumentat el, investitorii care continuau să investească bani în combustibili fosili ar putea fi împovărați cu active blocate și pierderi mari. Cu alte cuvinte, riscuri de tranziție serioase.

Un think tank pe care l-a cofondat în 2010, numit Carbon Tracker, a contribuit la popularizarea acestei premise. Într-un raport din 2011, acesta a subliniat că potențialul de CO2 al companiilor de combustibili fosili listate la bursă în Londra era de peste 10 ori mai mare decât tot carbonul care urma să fie emis până în 2050 în conformitate cu țintele climatice britanice. Ideea a prins avânt. Jurnaliștii financiari au scris despre ea. Academicienii au organizat conferințe pe această temă. Activistii climatici au implementat-o și au îndemnat reglementatorii financiari să o ia în considerare.

În septembrie 2015, bula de carbon a ajuns în atenția publicului larg. Mark Carney, pe atunci guvernator al Băncii Angliei, a susținut o alocuțiune despre riscul activelor fosile „nears” și despre expunerea „potențial imensă” la care se confruntau investitorii din Regatul Unit. Carney, acum prim-ministru al Canadei, a sugerat ca companiile să dezvăluie mai multe informații despre amprentele lor de carbon pentru a ajuta la prevenirea unei „momente Minsky climatice”. Aceasta este o prăbușire bruscă a pieței după o perioadă îndelungată de creștere, care a încurajat investiții riscante bazate pe datorii, numită după teoriile economistului american decedat Hyman Minsky.

Carney a marcat un punct de întoarcere. Dacă un bancher central își lua în serios riscul financiar climatic, mai ales amenințarea unei tranziții dezordonate, cum putea fi ignorat?

Banca Angliei nu a fost singura implicată. În 2017, opt bănci centrale și supraveghetori financiari, inclusiv din China, Germania, Franța și Regatul Unit, au lansat un grup cunoscut sub numele de Rețeaua pentru Verzierea Sistemului Financiar. Grupul a crescut rapid având mai mult de 100 de membri, inclusiv Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană. Ideea că o lume în încălzire ar putea afecta stabilitatea financiară a devenit o preocupare de masă.

Analiza este încă în curs de desfășurare. O revizuire cuprinzătoare a testelor de stres efectuate de ONU a spus că evaluările au găsit în general că sistemele financiare sunt capabile să facă față atât amenințărilor fizice cât și celor de tranziție. Dar, de asemenea, consecințele sunt probabil să fie subestimate.

Criticii au folosit un limbaj mai apăsat pentru a se plânge că prea multe teste de stres se bazează pe modele care exclud riscuri precum punctele de răsturnare climatice. Acestea sunt limite în sistemul terestru care, odată depășite, declanșează schimbări dramatice și ireversibile, cum ar fi pierderea stratului de gheață din Antarctica de Vest sau a pădurii tropicale amazoniene.

Ce urmează

Este esențial să continuăm să monitorizăm impactul schimbărilor climatice asupra sistemului financiar. Fiecare incident meteorologic sever, fie că este vorba de incendii devastatoare sau de inundații, servește ca un memento al urgentelor provocări economice și sociale cu care ne confruntăm. Schimbările climatice nu sunt doar o problemă de mediu; ele devin o problemă economică.

Instituțiile financiare și guvernele trebuie să colaboreze pentru a dezvolta politici mai solide care să asigure stabilitatea financiară în fața riscurilor climatice. Aceasta include investiții în infrastructura rezilientă, reglementări mai stricte pentru asigurările de proprietate și inițiative globale care să reducă emisiile de carbon. Doar printr-o abordare coordonată putem spera să limităm impactul schimbărilor climatice asupra economiilor noastre și asupra bunăstării viitoare.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonySenatul a votat limita de o mașină împrumutată pentru firme și șoferi pe cont propriu la Uber și BoltBravonetSezonul 5 al serialului „Diplomata” a fost confirmat de NetflixLylaCum se alege o stațiune de schi din noul clasament european. Scorul se bazează pe șapte sezoaneRevista IoanaUn nou tratament pentru hepatita B a fost aprobat în SUA. Pacienții din România își continuă tratamentulNews24ANAF poate controla firmele înainte să le dea TVA înapoi pentru septembrie sau iulie-septembrie 2026Dolce SportBiletele la România-Polonia sunt la vânzare. Copiii sub 15 ani plătesc 10 lei