Sistemul energetic național traversează un moment de stres maxim, reflectat direct și dureros în costurile de tranzacționare angro. Pentru energia electrică tranzacționată în data de 7 mai, cu livrare programată pentru ziua de 8 mai, prețul mediu stabilit pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București a urcat vertiginos la 761 de lei pentru un MWh.
Un record negativ pe continent
Această valoare absolută se traduce prin 144 de euro pentru un MWh. Vorbim, practic, despre cel mai mare tarif înregistrat la nivelul întregului continent. Cifrele afișate pe platformele bursei depășesc masiv cotațiile din zona Europei Centrale și sunt vizibil peste mediile din țările vecine cu care suntem interconectați. Doar Ungaria se apropie oarecum de nivelul nostru de stres tarifar, afișând un cost de 140 de euro pentru un MWh. E drept că statul vecin este recunoscut în mod tradițional ca un importator net de energie electrică, având un deficit structural de producție. Iar la noi, problema derivă dintr-un cumul de factori interni și opriri tehnice neașteptate.
Fluctuații uriașe între zi și noapte
Dincolo de mediile zilnice brute, dinamica prețurilor orare arată o volatilitate de-a dreptul extremă. La ora 14, ora CET, panourile fotovoltaice pompează masiv electricitate în rețeaua națională, iar prețul coboară până la un minim de 331 de lei pentru un MWh.
Dar lucrurile se schimbă radical odată cu lăsarea întunericului.
Aproape de miezul nopții, când soarele nu mai ajută deloc și consumul casnic rămâne ridicat, costul explodează pur și simplu până la 1.633 de lei pentru un MWh. Situația ne forțează să căutăm soluții rapide de echilibrare peste granița de sud. În ultima parte a zilei, România trage masiv energie din Bulgaria prin mecanismul de cuplare a piețelor PZU. Fluxurile ajung uneori la o putere orară impresionantă de 2.200 MW. O fracțiune din acest volum importat nu se oprește aici, ci pleacă mai departe spre rețeaua ungară. Pe baza datelor furnizate de Economica, există un scenariu de piață extrem de interesant legat de aceste fluxuri transfrontaliere. La orele prânzului, când soarele generează un excedent uriaș în rețeaua noastră, exportăm curent ieftin la sud de Dunăre. Acolo, bulgarii stochează inteligent energia (având o capacitate masivă de 8.000 MWh instalată în baterii), pe care ne-o vând înapoi seara târziu, exact când sistemul nostru gâfâie și prețurile ating maximele zilei.
Val de avarii și opriri programate
V-ați gândit vreodată cât de fragil este de fapt echilibrul sistemului energetic național în lipsa soarelui? Ei bine, în aceste zile de început de mai, producția internă în bandă suferă teribil din cauza unei cascade de indisponibilități tehnice. O unitate vitală de 700 MW de la centrala nucleară din Cernavodă stă pe bară până la finalul lunii curente. Motivul strict este o avarie bruscă ce necesită înlocuirea imediată a unui transformator de mare putere.
Și asta nu e tot.
Celălalt reactor nuclear va intra în programul de oprire programată pentru revizie peste doar câteva zile, lăsând un gol și mai mare în rețea. Sectorul gazelor naturale nu stă deloc mai bine din punct de vedere al capacităților disponibile. Centrala modernă în ciclu combinat a celor de la Petrom, situată la Brazi și dotată cu o putere instalată de 860 MW, funcționează la doar jumătate din capacitate până la data de 30 iunie. Aici vorbim despre o oprire planificată din timp. Nici Capitala nu scapă de problemele tehnice severe. La CET Vest, o capacitate de 186 MW aparținând Electrocentrale București rămâne oprită tocmai până în luna august, pentru reparațiile capitale necesare după incendiul izbucnit luna trecută. Alte două grupuri de câte 100 MW de la CET Sud sunt scoase complet din funcțiune. Unul dintre ele a fost oprit conform planificării anuale, în timp ce al doilea a cedat din cauza unei avarii. Un alt grup de 100 MW de la vechea CET Brazi va sta pe tușă până la toamnă.
Cărbunele și hidroenergia, sub presiune
Lista capacităților mari indisponibile continuă să se lungească, afectând mixul național. Singurul grup funcțional de la vechea centrală a Romgaz din Iernut (cu o putere de 188 MW) este oprit până la finele lunii pentru remedierea unei defecțiuni tehnice apărute recent. Nici energia pe bază de cărbune nu reușește să compenseze minusurile din sistem. La Turceni, un cazan spart a scos din uz un grup energetic de 300 MW în urmă cu doar câteva zile. Un alt grup de 100 MW, de data aceasta pe componenta hidro la Râul Mare, a fost și el oprit temporar.
Până la urmă, cine ține sistemul în viață în aceste condiții de stres extrem?
Baza de producție rămâne pe umerii centralelor Hidroelectrica și ai parcurilor fotovoltaice pe durata orelor de lumină. Ziua de vineri va aduce totuși o gură de oxigen din partea sectorului eolian. Prognozele meteorologice și tehnice actuale indică o putere orară zilnică de aproximativ 510 MW generată constant de turbinele de vânt. Această producție va mai atenua presiunea uriașă de pe piața spot în orele critice de consum.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum obții gene definite discret cu mascara. Șapte formule cu efect de ridicare și sfatul lui Amy Conway
Revista IoanaTopul celor mai salvate rețete de pe Bon Appétit în această săptămână
News24Tunelurile A1 Margina-Holdea au fost străpunse. Circulația fără întrerupere între Boița și Nădlac este estimată pentru prima jumătate a anului viitor
Dolce SportEdi Iordănescu poate reveni în antrenorat la Iraklis. Decizia sa este încă așteptată
GetPonyAmenzile pentru trotinete electrice au crescut de la 1 iulie. Ce abateri costă între 865 și 1.730 de lei
BravonetAdela Popescu îl ținea de degetul mic de la picior pe Radu Vâlcan ca să afle adevărul, din gelozie
