Drone rusești ar putea cădea în satele noastre. Pur și simplu. Iar Armata nu le poate doborî pe toate. Avertismentul, de o sinceritate brutală, vine direct de la șeful Apărării, Radu Miruță, care recunoaște fără ocolișuri că, oricâte eforturi s-ar face, riscul zero e o iluzie.
La granița cu Ucraina, tensiunea se poate tăia cu cuțitul. Vorbim de 70 de atacuri rusești în zona Dunării. Și de cel puțin 14 cazuri confirmate în care dronele Kremlinului ne-au intrat în spațiul aerian. Într-un interviu pentru Digi24, ministrul Apărării a pus cărțile pe masă și a explicat de ce nici măcar trimiterea de trupe și tehnică suplimentară în Dobrogea nu înseamnă siguranță absolută.
„Alt risc e în stuf, altul în mijlocul unui sat”
Ministerul Apărării a reacționat. A mutat la frontieră zeci de militari, radare, dar și sisteme antiaeriene GEPARD, menite să doboare aparatele rusești. Nu e o decizie luată la întâmplare. Strategia e clară: protejarea cu prioritate a zonelor locuite, chiar cu riscul ca unele drone să „scape” și să cadă în pustiu. Logica e simplă. A explicat-o chiar ministrul. „Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat”, a declarat Radu Miruță.
Eforturile sunt, fără îndoială, reale. Dar poate garanta cineva siguranță sută la sută?
Răspunsul ministrului vine tăios. Tranșant. „Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”.
De ce sunt dronele rusești „invizibile” pentru radare
În premieră de la începutul războiului, un oficial de acest rang recunoaște public: Armata nu poate vedea toate amenințările din aer. Nu e incompetență. E pur și simplu o realitate tehnologică. Unele drone sunt fantome pentru radarele clasice. „Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar”, a punctat Miruță.
De ce? Totul ține de construcția lor. Multe sunt făcute din spumă sau chiar carton, materiale care înghit undele radar, nu le reflectă. Semnalul trimis de radar pleacă, dar nu se mai întoarce. Peste asta se suprapune și relieful nostru. Nu e ca la Marea Neagră, unde suprafața plană permite să „se vadă absolut tot”. Zonele cu dealuri și văi creează unghiuri moarte, iar un obiect care zboară jos devine, practic, invizibil. Un adevăr dur, dar care trebuia spus.
Incidentul din Vrancea: Când 112 află înaintea Armatei
Un caz concret, care dă fiori, s-a petrecut la finalul săptămânii trecute. O dronă rusească a căzut într-o curte din Vrancea. La aproape 200 de kilometri de graniță. Niciun radar nu a văzut-o. Nicio alertă. Nimic. Armata a aflat totul abia după ce o femeie, venită să facă curat la o casă nelocuită, a găsit bucățile și a sunat la 112.
Cazul din Vrancea arată exact vulnerabilitatea de care vorbește ministrul. O dronă a zburat nestingherită o distanță uriașă deasupra României, iar autoritățile nici măcar nu știu când anume s-a prăbușit. Ironia sorții? Ministrul vede aici tocmai o dovadă a eficienței. „Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, a mai spus oficialul.
Soluția americană: drone cu inteligență artificială vânează drone rusești
Există însă și o soluție. Pe lângă sistemele GEPARD și mobilizarea trupelor, România primește un ajutor tehnologic de ultimă oră. Americanii au adus aici sistemul MEROPS. Acesta folosește inteligența artificială ca să vâneze dronele rusești, chiar și pe cele din materiale compozite, care zboară la joasă altitudine. Când detectează o amenințare, MEROPS își lansează propriile drone interceptoare. Tehnologia asta ar putea fi exact piesa lipsă, acoperind golurile de detecție pe care le-au recunoscut oficialii și adăugând un scut nou de protecție la granița de est a NATO.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei ani
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamentele
Revista IoanaNeu5Gc leagă carnea roșie de diabetul de tip 2, dar studiul nu dovedește o cauză
News24Două case, o anexă și două mașini, distruse de un incendiu în Ragla
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027
