Biserica Greacă din Brăila, recunoscută în toată lumea pentru puterile vindecătoare

Pelerini din întreaga țară se adună la Brăila pentru Izvorul Tămăduirii

O tradiție de credință și speranță

De sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, mii de pelerini din diverse colțuri ale României se îndreaptă spre Biserica Greacă ‘Buna Vestire’ din Brăila. Aceștia așteaptă ore în șir pentru a obține apă sfințită, pe care o consideră vindecătoare atât pentru trup, cât și pentru suflet.

Legenda izvorului miraculos

Conform unei legende locale, un cioban aflat într-o situație disperată s-a rugat Maicii Domnului să-i vindece mama orbitoare. În urma unei viziuni divine, acesta a construit o troiță la un stejar bătrân și a descoperit un izvor subteran. După ce mama sa a consumat apa din acest izvor, ea și-a recâștigat vederea în scurt timp.

Izvorul este situat la 15 metri adâncime sub altarul bisericii și este activ doar o dată pe an, cu ocazia acestei sărbători importante.

Pregătiri speciale pentru pelerini

Tradiția cere ca pelerinii să sosească cu o zi înainte de deschiderea izvorului. Parohia ‘Buna Vestire’ le oferă acestora pachete cu hrană și ad shelter în curtea bisericii, asigurându-se astfel că toți cei prezenți au parte de confort pe durata nopții.

Un lăcaș unic în România

Preotul paroh Filip Nicolescu subliniază unicitatea Bisericii Grecești: „Este singurul lacaș din România care are trei hramuri: Buna Vestire, Sfântul Gherasim și Sfântul Ierarh Nicolae.” Fiecare dintre cele trei altare are semnificații distincte; cel central onorează Buna Vestire iar celelalte două sunt dedicate protectorilor marinarilor și al insulelor grecești.

Sub paraclisul dedicat Sfântului Gherasim se află izvorul miraculos descoperit încă din 1863. De fiecare dată când se celebrează Izvorul Tămâduirii, episcopul Dunării de Jos oficiază slujba agheasmei atragând mulțimi mari de credincioși dornici să primească apă sfințită.

O bijuterie arhitecturală istoric

Construit între 1863-1872, Biserica ‘Buna Vestire’ reprezintă un monument istoric ce combinǎ stilurile bizantin şi gotic renascentist. Cu dimensiuni impresionante – aproximativ 44 metri lungime şi 22 metri lățime – edificiul reflecta prestigiul comunitǎții grecești din Brǎila la acea vreme.

În timpul unei vizite efectuate în 1913 la Brǎila, prim-ministru grec Elefterios Venizelos a fost impresionat de numărul mare al navelor decorate cu steagul Greciei aflate în port. Această comunitate greacă a contribuit semnificativ la dezvoltarea orașului timp de aproape cinci decenii până în anul 1880.

Istoria Bisericii Grecești din Brăila: O Pagină de Patrimoniu Cultural

Înființarea Comunității Grecești

Comunitatea Greacă din Brăila a fost fondată pe 18 februarie 1863, având ca scop principal construirea unei biserici în care să se oficeze Sfânta Liturghie în limba greacă. La acea vreme, 315 greci s-au unit pentru a realiza acest proiect, iar marele comerciant Gheorghios Avasiotis a fost ales președinte al comunității. Acesta era cunoscut de străini sub numele de „Roi du Danube” (Regele Dunării). Finanțarea construcției bisericii s-a realizat prin donații colectate de la membrii comunității și contribuții din alte comunități grecești din România.

Permisiunea pentru Construire

Pe 26 februarie 1863, reprezentanții Comunității Grecești au adresat un memoriu domnitorului Alexandru I. Cuza, solicitând aprobarea pentru ridicarea unei biserici dedicate Bunei Vestiri. Aceștia au depus o sumă considerabilă de zece mii florini de aur pentru acest demers.

La data de 13 aprilie același an, ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Cristian Tell, a ordonat Consiliului Municipal Brăila să acorde permisiunea necesară construirii lacașului de cult în limba greacă. Această decizie a fost influențată și de faptul că jumătate dintre cele aproximativ 1.600 de nave care vizitau anual portul erau grecești.

Domnitorul Cuza a dat unda verde construcției pe 15 mai 1863, iar ceremonia dedicată punerii pietrei fundamentale s-a desfășurat pe 8 septembrie același an.

Izvorul Vindecător

Se spune că unul dintre ctitori ar fi avut un vis ce l-a condus la descoperirea unui izvor cu proprietăți terapeutice aflat sub altarul bisericii. Părinte Vicențiu Curelaru menționează că izvorul este activ doar în ziua Izvorului Tămâduirii și atrage mulți credincioși care spera să se vindece prin agheasmă.

Proiectare și Construcție

În anul menționat anterior, arhitectul Avram Ioannidis din Prusa a fost angajat să proiecteze o biserică monumentală ce urma să depasească orice alt edificiu religios din zonă. Lucrările au început cu ajutorul meșteșugarilor italieni și au culminat cu finalizarea construcției în anul 1872.

Arhitectura acestei biserici îmbină elemente antice elene cu stiluri gotic și renascentist într-o formare neoclasicist caracteristic secolului al XIX-lea.

Târnosirea Bisericii

Biserica va fi consacrată oficial pe mâna episcopului Melchisedec al Dunării de Jos după finalizarea lucrării sub conducerea parohului Grigorie Gogos provenit din Insula Lesbos. De asemenea, părintele Curelaru face referire la o altfel similar construit la Constantinopol – Biserica Greacă „Sfânta Treime” – evidențiind similitudinile arhitecturale între cele două edificii religioase.

Pe fațada lacașului brăncean poate fi observată o placaj inscripție ce atestază contribuția financiar-umanitaristcă a comunităților locale: „Comunitatea Greacă din Brãila a construit pe propria sa cheltuialã această Sfântã Biserică…”.

Detalii Artistice

Pictura interioară este realizată parțial de artistul Gheorghe Tătărescu și continuată ulterior între anii1901-1903de Constantinos Livadas Liochis. Iconostasul este lucrat conform tradiției locale la Constantinopol şi prezintǎ detalii artistice remarcabile ce completează frumuseţea acestui loc sacru.

Biserica Greacă din Brăila: Un simbol al patrimoniului în pericol

Istoria și valoarea artistică a lăcașului de cult

Biserica Greacă „Buna Vestire” din Brăila, un monument deosebit al comunității elene, se remarcă prin iconostasul său realizat de artiști renumiți precum Matache Orasianu, C. Grasianu și V. C. Robea. Între anii 1874-1894, Orasianu a creat numeroase icoane portabile pentru biserică, iar prima lucrare semnată de ierodiaconul Ioannis Chiriacos datează din 1913.

Catapeteasma bisericii este realizată din foiță de aur și provine de la meșteșugari aduși special din Constantinopol. Structura clădirii include o temelie solidă din piatră și pereți construiți din cărămizi și marmură. Elementele decorative sunt completate cu candelabre elegante din cristal de Murano și Boemia.

O istorie interesantă legată de clopotniță

În anul 1899, Primăria Brăilei a decis să transforme clopotnița Bisericii Grecești într-un foișor pentru pompieri datorită înalțimii sale remarcabile. Aceasta era conectată telefonic la serviciul local de pompieri pentru a facilita intervențiile rapide în cazuri de incendiu.

Starea actuală a bisericii

Din păcate, starea fizică a lacașului s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani; zidurile exterioare și acoperișul prezintând semne evidente ale degradării. Una dintre turle este pe punctul de prabușire, iar autoritățile locale nu pot interveni deoarece există un litigiu între Arhiepiscopia Dunării de Jos și Comunitatea Elenă privind drepturile asupra proprietații.

Primarul Aurel Simionescu își exprimă îngrijorarea că biserica ar putea suferi daune ireparabile înainte ca procesul legal să se finalizeze. Acesta solicitând celor două părți implicate să permit primariei administrarea temporară a imobilului pentru lucrări urgente.

Planuri pentru restaurare

„Refacerea bisericii va implica atât consolidări structurale cât și restaurarea picturii interioare”, afirmã primarul Simionescu. Parohia trebuie să revizuiască proiectele anterioare pentru consolidare înainte ca lucrările să înceapã efectiv cu sprijinul Consiliului Județean si al Arhiepiscopiei.

Haralambie Caravia, președintele Comunitățîi Grecilor din Brãila subliniazã importanța acestei biserici ca parte integrantã a istoriei grecești locale: „Este o mărturie vie despre prosperitatea economicã si culturalã pe care comunitatea greacă le-a adus oraşului”. Caravia susține reabilitarea lacaşului dar subliniazǎ necesitatea respectării drepturilor comunitatii asupra proprietații acestuia.

Această situație complexǎ evidențiază nu doar provocările întâmpinate în conservarea patrimoniului cultural dar şi nevoia urgentǎ dе colaborare între autorităţi şi comunitățile religioase implicate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News