Blocajul din Ormuz aduce o criză energetică mai gravă decât 3 șocuri la un loc

Lumea se confruntă cu o criză energetică fără precedent, avertizează experții, una care depășește în gravitate toate marile șocuri petroliere din 1973, 1979 și 2022 la un loc. Blocarea aproape în întregime a traficului în Strâmtoarea Ormuz de către Iran, ca reacție la atacurile Israelului și SUA, a generat o creștere bruscă a prețurilor la energie și amenință stabilitatea economică globală.

Impactul blocajului din Strâmtoarea Ormuz

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, consideră că actuala criză energetică, declanșată de războiul din Orientul Mijlociu, este cea mai gravă pe care lumea a văzut-o vreodată. „Lumea nu a mai trăit niciodată o perturbare a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”, a declarat Birol, într-un interviu. Criza de acum este, pe bune, mult mai rea.

„Criza actuală este mai gravă decât cele din 1973, 1979 şi 2022 la un loc”, a subliniat el, adăugând că „acest război blochează una dintre arterele economiei globale. Nu doar petrolul şi gazele, ci şi îngrăşămintele, produsele petrochimice, heliul şi multe alte lucruri”. Prin Strâmtoarea Ormuz circulă, în mod normal, aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Dar, dacă blocajul continuă, lucrurile stau puțin diferit.

Birol a avertizat că „lumea este pe cale să intre într-o lună aprilie neagră”. „Martie a fost foarte dificilă, dar aprilie va fi mult mai rea”, a repetat oficialul. Iar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pe tot parcursul lunii aprilie, „vom pierde de două ori mai mult ţiţei şi produse rafinate decât în martie”.

Avertismentele AIE și FMI

Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a confirmat și ea gravitatea situației, avertizând că „toate drumurile duc la scumpiri și frânare economică”. Războiul din Orientul Mijlociu va face ca prețurile să crească și economia mondială să încetinească. Conflictul a scos de pe piață 13% din oferta de petrol, afectând în lanț transporturile și alte industrii.

Chiar dacă se încheie rapid, economia va încetini și prețurile vor crește. Dar dacă situația continuă, impactul va fi și mai grav, a transmis Georgieva. FMI urmează să publice mai multe scenarii legate de economia globală în raportul de pe 14 aprilie, semnalând deja o posibilă revizuire în jos a prognozelor. „Trăim într-o lume cu incertitudine ridicată”, a spus șefa FMI, invocând tensiunile geopolitice, schimbările tehnologice, șocurile climatice și evoluțiile demografice. „Toate acestea înseamnă că, după ce vom trece de acest șoc, trebuie să fim pregătiți pentru următorul”.

V-ați gândit vreodată cât de interconectată e de fapt economia globală?

Cine plătește cel mai scump prețul

Statele europene, dar și Japonia, Australia vor fi afectate, însă cele mai expuse sunt țările în curs de dezvoltare. Acestea vor fi lovite de creșteri de preț la petrol și gaze, scumpiri ale alimentelor și inflație galopantă, a mai explicat Fatih Birol. Țările sărace și vulnerabile, fără resurse energetice proprii, vor fi cele mai lovite, a avertizat și Georgieva. Multe dintre acestea nu au spațiu bugetar pentru a-și ajuta populațiile să facă față scumpirilor, ceea ce crește riscul de tensiuni sociale.

Impactul este asimetric: țările importatoare de energie sunt cele mai afectate, e drept că și exportatorii, precum Qatar, resimt efectele, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice. Qatar a estimat că va avea nevoie de 3 până la 5 ani pentru a-și reface 17% din producția de gaze naturale afectată. Agenția Internațională pentru Energie a raportat că 72 de instalații energetice au fost avariate, o treime grav.

„Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, impactul negativ va persista la nivel global”, a avertizat Georgieva. Petrolul Brent a ajuns la aproximativ 110 dolari/baril, iar prețurile din Orientul Mijlociu sunt chiar mai mari. Aproximativ 85% dintre membrii FMI sunt importatori de energie. Potrivit ONU, milioane de oameni ar putea suferi de foamete acută dacă războiul continuă, mai ales dacă livrările de îngrășăminte sunt afectate.

O rază de speranță în întuneric

În același timp, Fatih Birol a apreciat că „există și motive de optimism”, deoarece, în opinia sa, „arhitectura sistemului energetic global se va schimba” în următorii ani. „Va dura ani. Nu va fi o soluție la criza actuală, dar geopolitica energiei va fi profund transformată”, a declarat Birol, care consideră că „unele tehnologii vor progresa mult mai repede decât altele”.

„Acesta este cazul energiilor regenerabile, a energiei fotovoltaice și a celei eoliene, care se extind foarte rapid. Va exista o trecere rapidă la energiile regenerabile, în câteva luni”, a estimat șeful AIE. Pentru acesta, criza actuală ar trebui, si, să „relanseze energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare mici”, în timp ce țările vor putea să se bazeze pe capacitate suplimentară datorită prelungirii duratei de viață a centralelor electrice existente.

Țările membre AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele strategice, iar procesul este deja în desfășurare, a adăugat oficialul. Unele state au cerut deja sprijin financiar, iar FMI ar putea extinde programele de creditare existente. Șefii FMI, AIE și Băncii Mondiale au anunțat că vor colabora pentru a evalua impactul energetic și economic al conflictului.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana17 cazări în Oaxaca; tarifele indicate pentru șapte dintre ele merg de la 159 la 677 de dolari pe noapteNews24Plata integrală a prejudiciului a scutit administratorul unui salon din București de sesizarea organelor penaleDolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyNoul Alpine A110 debutează electric în 2027, dar platforma este pregătită și pentru un motor termicBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaMilano propune fusta până la genunchi și croieli elegante pentru primăvara 2027