Dacă primești bani din străinătate, nu îi declari la ANAF doar pentru că au intrat în cont: contează de unde provin și ce reprezintă. Un cadou real sau banii mutați între conturile tale nu sunt un venit nou, dar plata pentru muncă poate avea taxe; ca să afli cât te costă încasarea, verifici separat comisioanele și cursul de schimb.
Ce fel de bani primești
Dacă ești rezident fiscal român cu domiciliul în România, veniturile tale pot fi impozitate în România chiar când provin din altă țară. Codul fiscal scutește însă de impozit donațiile reale, fără să stabilească un prag pentru valoarea cadoului. Mai întâi stabilești ce reprezintă suma, apoi verifici dacă acel tip de venit trebuie declarat.
| Ce primești | La ANAF | Ce păstrezi |
|---|---|---|
| Banii tăi, mutați între conturi | Transferul nu este venit nou | Extrasele ambelor conturi |
| Cadou real | Nu se impozitează | Dovada plății și a cadoului |
| Împrumut real | Suma împrumutată nu este venit | Înțelegerea și dovada plății |
| Plată pentru servicii făcute în România | Se verifică taxele pentru activitate în România | Contractul, facturile și evidența cheltuielilor |
| Venit din activitate independentă în străinătate | Se verifică declararea venitului din străinătate | Actele despre venit și cheltuieli |
| Salariu pentru muncă făcută în străinătate, plătit de angajator nerezident | Nu se declară în România în această situație | Contractul și dovada locului de muncă |
ANAF arată că banii trimiși între rude pot fi un cadou sau un împrumut, după înțelegerea reală dintre ele. Nici mutarea economiilor dintr-un cont propriu în altul nu creează un venit, dar dobânda, dividendele sau câștigul din care provin banii se verifică separat.
Plata pentru servicii nu devine cadou fiindcă vine din contul unei rude sau al unui client străin. ANAF consideră că activitatea independentă făcută în România produce venit din România, indiferent de țara din care vine plata. Pentru activitatea independentă făcută în străinătate, venitul se calculează din încasările și cheltuielile reale, nu după o sumă fixă stabilită pentru o meserie.
Cum verifici taxele pentru munca independentă
Din încasările unei activități independente se scad cheltuielile care pot fi deduse. Din venitul net astfel obținut se scad contribuțiile deductibile, apoi se aplică impozitul pe venit de 10%. Contribuția la pensie, numită CAS, și cea la sănătate, numită CASS, se stabilesc separat, după venitul și regulile anului respectiv.
La un venit net anual de 57.000 de lei, de exemplu, calculul publicat de ANAF pentru 2025 folosește o bază de 48.600 de lei pentru pensie. CAS este 25% din această bază, adică 12.150 de lei. CASS este 10% din venitul net, adică 5.700 de lei.
După scăderea celor două contribuții rămân 39.150 de lei la care se aplică impozitul de 10%, adică 3.915 lei. Din venitul net de 57.000 de lei rămân astfel 35.235 de lei după contribuțiile și impozitul din acest exemplu. Calculul este pentru 2025: nu se folosesc automat aceleași baze și plafoane pentru veniturile din 2026.
Pentru veniturile independente din 2025, baza CAS depindea de pragurile de 12 și 24 de salarii minime, iar CASS avea un plafon maxim și, în anumite situații, o bază minimă. Excepțiile și veniturile persoanei pot schimba contribuțiile datorate. Un transfer bancar, singur, nu arată nici cheltuielile deductibile, nici taxele finale.
Unde treci venitul și până când
Pentru veniturile care trebuie declarate, folosești Declarația unică, formularul 212, la categoria venitului obținut. ANAF cere ca veniturile din străinătate să fie trecute separat pentru fiecare țară și sursă; o activitate independentă făcută în România se tratează ca venit din România, chiar dacă plata vine din afară. Nu treci un cadou sau un transfer între conturile proprii drept venit din străinătate doar pentru că banii au trecut granița.
Pentru veniturile realizate în 2025, termenul de depunere a fost 25 mai 2026. Potrivit regulii actuale, veniturile realizate în 2026 se declară până la 25 mai 2027; formularul și plafoanele aplicabile trebuie verificate înainte de depunere. Dacă același venit a fost impozitat și în altă țară, convenția fiscală aplicabilă poate duce la reducerea impozitului românesc sau la scutire. Reducerea nu poate depăși impozitul românesc aferent acelui venit și trebuie dovedită plata făcută în străinătate.
Banca poate întreba și pentru o sumă mică
Nu există o sumă sub care banca este obligată să primească banii fără întrebări. Poate cere explicații despre scopul transferului și proveniența banilor dacă apar suspiciuni, indiferent de valoare. Dacă nu poate face verificările cerute, poate refuza tranzacția.
- 1.000 de euro este un prag pentru verificările standard la transferurile de fonduri, nu un prag fiscal.
- 10.000 de euro este pragul de raportare a transferurilor externe în sau din conturi, inclusiv a operațiunilor legate între ele. Raportarea o face banca ori instituția financiară, nu clientul.
- 15.000 de euro este un prag pentru verificările standard la tranzacții ocazionale, nu limita până la care banii pot fi primiți fără explicații.
Legea privind prevenirea spălării banilor cere verificări și atunci când există suspiciuni, indiferent de valoarea operațiunii. Pragurile pentru verificări și raportarea făcută de instituții nu hotărăsc dacă beneficiarul datorează impozit.
Cât te costă încasarea
Nu există un comision valabil la toate băncile. Verifici costul trimiterii, costul încasării, eventualele comisioane ale băncilor prin care trece plata și cine le suportă. Dacă valuta este schimbată în lei, verifici și cursul folosit: un comision mic nu garantează că în cont intră cea mai mare sumă.
Pentru plățile transfrontaliere în euro cărora li se aplică regula europeană, comisionul trebuie să fie egal cu cel al plății naționale corespunzătoare la același prestator. Regula nu face transferul gratuit dacă plata națională costă și nu acoperă pierderea din schimbul valutar.
Ca exemplu de tarif, BCR afișa la 14 noiembrie 2026 pentru trimiterea online a unui transfer extern în euro 6,49 lei plus 6 lei pentru procesare: 12,49 lei înaintea altor costuri posibile. Opțiunea prin care expeditorul suportă comisioanele adaugă 20 de euro în tariful citat, cu excepția plăților SEPA. Banca afișa zero pentru încasările interbancare, dar acest tarif nu elimină un curs de schimb mai puțin avantajos sau costurile altor bănci.
Dacă primești lei în locul valutei trimise, compari suma care ar rezulta la un curs de referință din aceeași zi cu suma intrată efectiv în cont. Diferența poate cuprinde schimbul valutar și comisioanele reținute pe traseu; la ea se adaugă orice taxă plătită separat de expeditor. Pentru alte valute sau alte bănci, tarifele pot fi diferite.
Ce faci înainte și după transfer
- Stabilești ce reprezintă banii și verifici unde ești rezident fiscal. Pentru muncă, stabilești și țara în care ai făcut-o; țara contului din care ai fost plătit nu este suficientă.
- Compari suma care ar ajunge în cont după comisioane și schimb valutar. Verifici cine plătește costurile și păstrezi detaliile transferului.
- Păstrezi actele potrivite: extrasele ambelor conturi și dovada sursei inițiale pentru banii proprii; dovada plății și înțelegerea dintre părți pentru cadou sau împrumut; contractul, facturile, evidența cheltuielilor și extrasele pentru servicii. Pentru reducerea impozitului românesc, păstrezi și documentul străin care dovedește venitul și impozitul plătit.
- Dacă banca cere acte, trimiți în scris documentele despre sursa și scopul banilor și ceri număr de înregistrare. Dacă refuză plata, trebuie să comunice refuzul și, când legea permite, motivul și felul în care problema poate fi remediată.
- Dacă plata întârzie sau a fost executată greșit, ceri băncii să o urmărească fără taxă. Pentru o reclamație, răspunsul trebuie dat în 15 zile lucrătoare; în cazuri excepționale, răspunsul final poate veni în cel mult 35 de zile lucrătoare. Dacă problema rămâne, poți sesiza BNR, ANPC sau CSALB, după natura ei.
Pentru plățile în euro, regula generală este ca suma să ajungă la banca beneficiarului până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Pentru anumite plăți transfrontaliere din UE sau Spațiul Economic European se poate conveni un termen de cel mult patru zile lucrătoare. Aceste termene privesc executarea plății, nu stabilesc cât durează verificarea provenienței banilor.
Întrebări frecvente
Se declară darurile primite la nuntă sau la botez?
ANAF precizează că beneficiarul nu are obligația să declare fiscal darurile primite la aceste evenimente doar pentru că le-a primit.
Ce fac dacă am uitat să declar un venit din străinătate?
Dacă nu ai depus Declarația unică, depui formularul 212; dacă ai depus-o fără acel venit, trimiți o declarație rectificativă. La o notificare ANAF poți prezenta acte și explicații. Dacă ANAF a emis deja o decizie de impunere din oficiu, ai 60 de zile să depui declarația, iar decizia anterioară se anulează.
Formularul 224 este pentru orice plată de la un angajator străin?
Nu. El privește anumite salarii pentru muncă desfășurată în România și plătită de angajatori nerezidenți, în condițiile stabilite de ANAF. Nu se completează doar fiindcă o sumă a venit din altă țară.
Cine raportează un transfer extern de cel puțin 10.000 de euro?
Banca sau instituția financiară face raportarea către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Beneficiarul nu depune pentru acest prag o declarație fiscală privind întreaga sumă.
Surse verificate la 14 noiembrie 2026: Codul fiscal; ANAF, precizările privind sumele între rude, broșura Declarației unice, materialul privind activitățile independente, comunicatul despre veniturile din străinătate și ordinul privind formularul 224; legea privind prevenirea spălării banilor și explicațiile Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; legea privind serviciile de plată; regulamentul european privind comisioanele plăților transfrontaliere în euro; tariful standard BCR pentru persoane fizice.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News


