BNR clarifică faptul că nu este o instituție bugetară, iar salariile angajaților săi nu sunt plătite din bugetul de stat, ci provin în totalitate din veniturile proprii generate de activitatea sa. Precizarea vine ca reacție la o serie de informații false vehiculate online.
Instituția atrage atenția că în ultima perioadă a fost ținta unei campanii de dezinformare desfășurate pe rețelele sociale și amplificate de unele publicații, prin răspândirea repetată a unor afirmații eronate, trunchiate sau scoase din context. Deși BNR a oferit anterior răspunsuri și clarificări, atacurile continuă, fiind reluate cu scopul de a obține vizibilitate și capital de imagine. În acest context, Banca Națională consideră necesar să revină cu câteva lămuriri esențiale pentru informarea corectă a publicului.
6 mituri despre Banca Națională demontate
- BNR nu este instituție bugetară. A lega situația financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obținut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiții, apreciem că este contradictoriu și ilogic a acuza banca centrală că obține profit și, în același timp, a susține că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.
- Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obținute ca urmare a desfășurării operațiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referință, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creșterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat și faptului că BNR a avut funcții noi de îndeplinit în urma noilor cerințe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar și promovărilor și a politicii de recompensare a performanței referitoare la acordarea de creșteri salariale. A confunda creșterea cheltuielilor cu personalul cu creșterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporții.
- Cheltuielile cu bunuri, servicii și alimente sunt supuse controlului Curții de Conturi și se desfășoară conform standardelor de transparență impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziții de alimente sunt făcute pentru cantina BNR și evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulți ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achizițiile făcute de angajați în unitățile de alimentație. Sumele anunțate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective.
- Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii și 19 sucursale și agenții). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori și directori adjuncți în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puțini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice și reflectă atât piața locală a muncii, cât și impactul prezenței BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziții specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puțin stratificate structuri de conducere (10 la sută față de media SEBC de 15 la sută).
- Declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curții Constituționale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, și nu ca reacție la informațiile false distribuite în mediul online.
- Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, nu țintirea inflației, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei românești. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaștere profundă a realităților macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste și neprofesioniste.
BNR face apel la o discuție publică responsabilă și bazată pe fapte, în ceea ce privește realitățile economice și rolul său în acest context. Instituția subliniază că toate datele relevante sunt disponibile în mod transparent, inclusiv prin Raportul anual 2024 (link oficial).
Distorsionarea faptelor, fabricarea unor adversari imaginari sau promovarea unor „eroi” falși nu fac decât să îngreuneze înțelegerea reală a situației economice — un lucru esențial în actualul climat public.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografiei
LylaCând ajută minoxidilul împotriva căderii părului și de ce rezultatele cer aproximativ șase luni
Revista IoanaCe buget pregătești pentru un animal de companie. Prima lună cu o pisică poate ajunge la 1.550 lei
News24Avioanele F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale, lângă Sulina
Dolce SportConstantin Robicek a ajuns la operație după o fractură-luxație. Intervenția a rămas fără cartonaș
GetPonyGAC intră în România cu două modele electrice, de la 25.990 euro
