La 49 de ani de la cutremurul devastator din 1977, Bucureștiul rămâne extrem de vulnerabil, cu sute de clădiri cu risc seismic ridicat încă neconsolidate. Seismologii avertizează că un nou dezastru ar putea lovi oricând, în timp ce ritmul reabilitărilor este extrem de lent, iar populația se declară nepregătită.

În urma seismului din 4 martie 1977, peste 1.500 de persoane și-au pierdut viața la nivel național și mai mult de 11.000 au fost rănite. Într-o dezbatere organizată de Biblioteca Academiei Române, specialiștii au tras un semnal de alarmă privind protecția seismică, relatând că în Capitală s-au consolidat doar 20 de clădiri cu risc seismic I în ultimii 15 ani. Potrivit Antena3, experții au propus măsuri urgente pentru a evita o nouă tragedie națională.

„Vrem, nu vrem, cutremur o să avem”

Profesorul inginer Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a avertizat că seismele majore sunt ciclice și inevitabile. „Vrem, nu vrem cutremur o să avem. Toate aceste cicluri de cutremure puternice se produc la 70-80 de ani și eu sper, și spun de mai multă vreme că poate cutremurul (va avea loc) abia prin 2030-2035, dar asta nu înseamnă să nu încercam să luăm măsuri pentru a ne proteja”, a declarat acesta.

Academicianul a subliniat ritmul lent al lucrărilor de reabilitare. „Până în 2017 s-au făcut 20 de clădiri. Deci în 20 de ani…apoi din 2017 s-a mai făcut o societate de consolidări și s-au mai făcut 12 blocuri”, a explicat profesorul. El a propus reînființarea unei comisii de specialiști care să evalueze și să prioritizeze clădirile vulnerabile. „Cred că ministerul de resort are obligația să facă o comisie, care exista pe vremuri, dar cu specialiști, și să stabilească care este nivelul pentru diverse clădiri. Dacă o comisie stabilește, uite, clădirile astea sunt așa, se va face așa”, a adăugat Nicolae Noica.

Interes scăzut și lipsa unui plan de intervenție

Cristian Erbaşu, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţii din Construcții, a arătat că piața nu are capacitatea de a gestiona o intervenție rapidă și pe scară largă. „Sunt vreo 400 de clădiri cu risc. Este suficient 3%, să fie 10 clădiri care cad. Pentru o intervenție rapidă nu avem nici potențial de proiectare, nici potențial de execuție”, a avertizat Erbașu.

Acesta a subliniat că percepția publică a pericolului este redusă, ceea ce duce la o lipsă de acțiune. „Interesul pieței, suntem aici câțiva care prezentăm un anumit interes în direcția asta, este extrem de scăzut. Oamenii nu realizează pericolul. Trebuie un program special prin care să consolidăm zone vulnerabile, nu toată clădirea. De ce? Ca în cazul unui cutremur foarte mare să nu avem tragedii”, a mai spus Cristian Erbaşu.

Apel la autorități și frica bucureștenilor

Prezent la dezbatere, Marin Țole, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a făcut un apel direct către administrațiile locale. „M-aș adresa în special conducătorilor de instituții și primarilor ca să ia măsurile necesare după ce se fac evaluările vizuale, se trece la expertizările tehnice de către grupul de experți să poată să încerce să ducă mai departe chestiunea de consolidare”, a transmis oficialul.

În paralel, un sondaj realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti arată că teama este omniprezentă în rândul locuitorilor Capitalei. Peste 70% dintre bucureșteni se tem că următorul mare cutremur s-ar putea produce în orice moment. 63% dintre respondenți se tem că blocul în care locuiesc se va prăbuși, în timp ce 40% nu au încredere că autoritățile vor putea interveni rapid. Gradul de pregătire este minim: doar 14% dintre bucureșteni au un rucsac de urgență, iar 8 din 10 se consideră deloc sau prea puțin pregătiți să supraviețuiască fără utilități după un dezastru.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Academia Romana Bucuresti consolidare clădiri cutremur risc seismic