Zece dintre cele mai mari bănci din România sunt în centrul unei investigații-bombă a Consiliului Concurenței. Acestea s-ar fi înțeles între ele pentru a crește artificial indicele ROBOR în pandemie, ceea ce a dus la o explozie a ratelor pentru creditele în lei luate înainte de 2019. Instituțiile financiare neagă acuzațiile și anunță că se vor apăra pe toate căile legale.

Explozia ROBOR și ratele românilor

V-ați gândit vreodată cum a fost posibil ca ratele să explodeze într-un timp atât de scurt? Cifrele sunt clare. Pentru un credit de 70.000 de euro, un român plătea în 2021 o rată de 1.100 de lei. Un an mai târziu, rata s-a triplat. Totul a pornit de la evoluția indicelui ROBOR, care a sărit de la 1,4% în august 2021 la peste 3% în ianuarie 2022, pentru ca în octombrie 2022 să depășească un șocant prag de 8%.

Această creștere bruscă a atras atenția specialiștilor. „O creştere atât de mare, într-adevăr, ridică un semn de întrebare”, a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.

Isărescu în 2022: Băncile au sărit calul

Semnale de alarmă au existat încă din 2022, chiar de la cel mai înalt nivel. Pe fondul exploziei indicelui, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut o ieșire tranșantă, care acum capătă noi înțelesuri.

„Băncile au cam „sărit calul”. Condiţiile de lichiditate, probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul, cum am spus, cu ROBOR-ul”, declara atunci Isărescu.

Ancheta Consiliului Concurenței

Investigaţia Consiliului Concurenţei a început în noiembrie 2022, exact după ce ROBOR la trei luni atinsese un nivel istoric de 8,21%. Sursele noastre arată că raportul preliminar al instituției sugerează că cele zece bănci (care participă zilnic la calculul indicelui) s-ar fi înțeles pentru a stabili un nivel cât mai ridicat al dobânzii, manipulând astfel piața.

Iar Banca Națională, deși nu confirmă direct, lasă ușa deschisă. „Băncii Naţionale nu există elemente care să susţină o asemenea interpretare, dar sigur este treaba Consiliului Concurenţei să depisteze eventuale activităţi neconcurenţiale”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Reacția băncilor: Ne vom apăra

Instituțiile financiare vizate resping ferm acuzațiile.

Acestea au la dispoziție 30 de zile pentru a-și formula apărarea. E drept că pot alege să-și recunoască vina pentru a beneficia de o reducere a sancțiunii, care poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri, o sumă colosală. Numai că băncile par decise să meargă pe calea contestării. „Vom argumenta prin toate mijloacele legale puse la dispoziţie de legislaţia naţională”, anunţă oficialii BCR. În aceeași notă, CEC Bank transmite că „Banca va întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei”. Și celelalte instituții financiare implicate au anunțat că vor contesta raportul.

Ce pot face clienții afectați

Pe bune, cum își pot recupera românii banii plătiți în plus? Drumul este lung și anevoios. Oamenii nu pot acționa încă în instanță. Ei trebuie să aștepte finalizarea anchetei Consiliului Concurenței, un proces care poate dura ani de zile.

Abia după ce va exista o decizie finală, lucrurile se schimbă. „În momentul în care există o decizie definitivă a Consiliului Concurenţei le dă dreptul consumatorilor să demareze în instanţă o acţiune cu privire la repararea prejudiciului suferit”, explică avocatul Camelia Grădinaru.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR cartel bancar Consiliul Concurentei credite bancare ROBOR social