Cenu știi despre riscul de infarct miocardic chiar dacă analizele sunt bune

Un studiu recent arată că metodele actuale de evaluare a riscului cardiovascular ratează aproape jumătate dintre persoanele care pot suferi un infarct. Cercetătorii de la Spitalul Mount Sinai avertizează că plăcile arteriale asimptomatice rămân nedepistate până în ultimul moment.

Puţini știu că metodele folosite în prezent pentru prevenirea infarctului miocardic nu reușesc să identifice aproape jumătate dintre persoanele care ajung să sufere un astfel de eveniment. Un studiu realizat pe 474 de pacienţi care au avut primul infarct arată că instrumentele medicale folosite în mod obișnuit nu depistează persoanele cu ateroscleroză tăcută, principalul motiv pentru care arterele se blochează. Acest lucru evidențiază limitele prevenției clasice și necesitatea unor strategii noi în cardiologie.

Ce nu se vede la prima evaluare

Medicii folosesc în principal două instrumente pentru a estima riscul ca un pacient să facă infarct sau accident vascular cerebral în următorii zece ani. Primul, ASCVD, ia în calcul vârsta, sexul, rasa, tensiunea arterială, valorile colesterolului, diabetul și fumatul. Al doilea, PREVENT, a apărut mai recent și include mai mulţi factori de risc, fiind considerat un progres în prevenţia bolilor cardiovasculare.

Problema este că ambele metode se bazează pe date statistice generale și nu pot arăta dacă există deja leziuni pe vasele de sânge care să nu dea simptome. Scorurile arată riscul mediu la nivel de grup, nu riscul real al fiecărui pacient în parte, explică autorii studiului publicat în Journal of the American College of Cardiology: Advances. Astfel, ateroscleroza subclinică poate trece neobservată chiar și la persoane cu profil metabolic aparent sănătos.

De exemplu, dacă un pacient ar fi fost evaluat cu două zile înainte de infarct, 45% dintre cazuri nu ar fi primit recomandare pentru tratament preventiv cu ASCVD. Cu PREVENT, procentul ajunge la 61%, ceea ce ridică semne de întrebare despre eficiența actualelor scoruri de risc și necesitatea unor metode suplimentare de screening, precum investigaţiile imagistice cardiace.

Semnele ascunse care scapă din vedere

Majoritatea pacienţilor din studiu, adică 60%, au simţit primele simptome, cum ar fi dureri în piept sau respiraţie grea, cu mai puţin de două zile înainte de infarct. Acest lucru arată că plăcile de aterom se dezvoltă în liniște, ani la rând, și ajung să fie descoperite doar când boala este deja avansată. De multe ori, sindromul coronarian acut apare brusc, fără avertizare prealabilă.

Plăcile aterosclerotice pot să se rupă brusc, chiar și la persoane cu analize normale, subliniază cercetătorii. În practică, pacienţii cu scoruri de risc sub 5% sunt externați fără alte investigaţii, însă studiul arată că mulţi dintre ei aveau deja arterele afectate. Factorii genetici, istoricul familial de boli de inimă și inflamaţia cronică pot contribui la apariţia infarctului miocardic silențios.

Ce ar putea schimba abordarea

Specialiștii recomandă să fie introduse investigaţii imagistice, precum angiografia coronariană, în evaluările de rutină. Aceste metode pot depista plăcile care nu dau semne, dar care pot deveni periculoase. Este important să căutăm boala, nu doar să calculăm probabilităţi, spun autorii. Utilizarea tomografiei computerizate cardiace sau a ecografiei Doppler ar putea crește rata de depistare precoce a bolii coronariene.

Un pas înainte în prevenţie

Cercetătorii spun că metodele actuale sunt utile, dar insuficiente. ASCVD și PREVENT rămân baza deciziilor medicale, însă trebuie completate cu investigaţii personalizate, arată raportul. De exemplu, pacienţii cu risc la limită ar putea beneficia de examene periodice, chiar dacă nu au simptome. Monitorizarea continuă a factorilor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea sau dislipidemia, este esenţială.

Un detaliu important este momentul apariției simptomelor. În medie, pacienţii au raportat dureri în piept cu doar 1,7 zile înainte de infarct. Acest interval foarte scurt face ca intervențiile preventive să fie greu de aplicat eficient. De aceea, medicina preventivă trebuie să includă atât evaluarea riscului, cât și depistarea precoce a modificărilor vasculare.

Ce urmează? Echipa de la Mount Sinai propune studii care să testeze protocoale combinate: calculatoare de risc, dar și imagistică non-invazivă pentru pacienţii cu rezultate la limită. Scopul nu e să înlocuim scorurile, ci să le folosim ca prim pas într-un proces de screening mai amplu, spun autorii. În acest context, colaborarea dintre cardiologi, medicii de familie și specialiștii în imagistică devine crucială.

Ce pot face pacienţii de acum înainte

Dacă ai peste 40 de ani și te afli în categoria de risc scăzut, nu înseamnă că ești ferit de infarct. Discută cu medicul dacă scorul tău ASCVD ţine cont de toți factorii importanţi. Dacă ai rude cu boli de inimă sau alte probleme ascunse, ar putea fi nevoie de investigaţii suplimentare, precum testele de screening genetic sau evaluarea inflamaţiei vasculare.

Cei care iau deja statine sau alte tratamente nu trebuie să schimbe nimic în regimul lor, dar studiul subliniază importanța monitorizării continue, chiar și atunci când analizele par în regulă. Adoptarea unui stil de viață sănătos, controlul greutăţii, reducerea stresului și activitatea fizică regulată rămân pași esenţiali în prevenţia bolilor cardiovasculare.

În concluzie, prevenția bolilor de inimă ar putea deveni mai riguroasă în viitor, iar tehnologiile care depistează ateroscleroza în stadii incipiente ar putea salva multe vieţi în fiecare an. Progresul în diagnostic, educația medicală și accesul la investigaţii moderne pot schimba semnificativ prognosticul pacienţilor cu risc cardiovascular.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCând te poate ajuta melatonina să dormi și ce trebuie să știi înainte să o iei pentru nopțile fără somnRevista IoanaCum alegi porțiile de struguri, castane și dovleac când ai grijă la glicemie, fără să le excluzi din meniuNews24Când se poate intra în casa cumpărată la licitație și cum se aplică restricția evacuării de la 1 decembrieDolce SportCum se decide calificarea în Liga Campionilor după două manșe și când se ajunge la prelungiri sau penalty-uriGetPonyCe trebuie să conțină polița de asigurare și ce obligații există la plata primei și la cererea despăgubirii