Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe an. Decizia vine după reducerea inflației din timpul verii, într-o economie care a stagnat în trimestrul al doilea din 2026.

Banca centrală estimează însă că rata anuală a inflației ar putea urca din nou până la sfârșitul acestui an, potrivit Mediafax. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor și costurile de finanțare ale României, avertizează instituția.

Consiliul a păstrat și celelalte componente ale deciziei de politică monetară:

  • Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard), prin care băncile se împrumută de la banca centrală, rămâne la 7,50% pe an.
  • Dobânda pentru facilitatea de depozit, prin care băncile plasează bani la banca centrală, rămâne la 5,50% pe an.
  • Rezervele minime obligatorii, sumele pe care băncile trebuie să le păstreze la BNR, rămân la nivelurile actuale pentru pasivele în lei și în valută.

Scăderea inflației din vară reflectă și comparația cu scumpirile de anul trecut

Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. BNR explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor de bază: comparația anuală este influențată de scumpirile produse în aceeași perioadă din 2025, după eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor.

Inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a ajuns la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Banca centrală leagă această evoluție de efectele de bază ale majorării impozitelor indirecte, dar și de ieftinirea unor produse agroalimentare pe piețele de mărfuri și de slăbirea cererii de consum.

Pentru lunile rămase din an, BNR identifică următoarele riscuri pentru inflație:

  • Prețurile combustibililor și energiei.
  • Creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv ale produselor agroalimentare.
  • Seceta severă din acest an.
  • Evoluția cursului de schimb al leului.

Consumul scade, iar deficitele externe cresc din nou

Stagnarea activității economice din trimestrul al doilea a urmat unei contracții de 0,1% în primul trimestru. În comparație cu aceleași perioade din 2025, scăderea economiei s-a redus de la 1,2% în primele trei luni ale anului la 0,4% în trimestrul al doilea.

Consumul populației continuă să se reducă, iar exportul net, diferența dintre exporturi și importuri, a redevenit un factor de contracție economică. Deficitul comercial și deficitul de cont curent au crescut în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre de scădere.

BNR indică o posibilă redresare a activității în trimestrul al treilea, susținută inclusiv de rezultatele din agricultură. Totuși, evoluția produsului intern brut (PIB) față de aceeași perioadă a anului trecut s-ar putea deteriora, avertizează banca centrală.

Fondurile europene pot compensa parțial efectele consolidării bugetare

Pe termen mai lung, BNR vede presiuni de temperare a inflației din partea cererii agregate, adică a cererii totale din economie. Acestea sunt asociate consolidării bugetare, procesul de reducere a dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului, început în 2025 și continuat în 2026.

BNR semnalează și incertitudini importante privind măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.

BNR spune că fondurile europene trebuie atrase și folosite la maximum. Banii ar putea atenua parțial efectele negative ale consolidării bugetare, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu.

BNR consideră că „Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale”, inclusiv prin folosirea fondurilor europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și creșterea potențialului economiei românești.

Banca centrală atrage atenția și asupra deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, ale Rezervei Federale americane și ale celorlalte bănci centrale din regiune.

Pentru politica monetară, următoarea reuniune a Consiliului de administrație al BNR este programată pe 12 noiembrie 2026.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
BNR dobânda-cheie economie inflație politică monetară