Colindul din Ajunul Crăciunului

Colindul: Tradiție și Evoluție în Sărbătoarea Crăciunului

Colindul, un obicei emblematic al românilor, a devenit aproape sinonim cu sărbătoarea Crăciunului. În Ajunul Crăciunului, grupuri de colindători vizitează casele oamenilor, interpretând melodii precum ”Bună dimineața la Moș Ajun”. Dacă gazda le deschide ușa, copiii primesc daruri sub formă de nuci, covrigi sau bani.

Transformări ale Colindului în Societatea Modernă

În prezent, colindatul copiilor a suferit o degradare semnificativă a semnificației sale originale. Acesta s-a extins în orașe și mijloacele de transport public, unde adesea capătă aspecte de cerșetorie. În contrast, în mediul rural tradiția se păstrează cu emoția și frumusețea specifică vremurilor trecute; cetele de colindători umblând pe ulițe cântând ”Noi umblăm să colindăm”. În anumite regiuni ale țării este obișnuit ca tinerii care colindă să fie îmbrăcați în costume populare.

Diversitatea Colindelor: Religioase și Laice

Colindele pot fi clasificate în religioase și laice. Cele religioase includ melodii dedicate Nașterii Domnului (precum ”În drum spre Vicleim” sau ”Vestirea Pǎstorilor”) și cele dedicate sfinților (de exemplu ”Colindul Crǎciunului”). De asemenea, cetele de copii prefera adesea cîntece inspirate din teologia creştină cu influenţe populare cum ar fi ”Steaua sus răsare” sau ”Trei crai de la Rǎsǎrit”.

Colintele laice, pe de altă parte, sunt adaptate contextului social al celor cărora li se cântă. Acestea pot varia între tipuri precum colinde pentru copii mici sau pentru tineri adulți și includ teme legate de diferite profesii sau statut social.

Obiceiul Umblatului cu Steaua

Un obicei popular printre copiii colindători este umblatul cu Steaua. Aceasta simbolizează steaua care i-a căluzit pe magi către nașterea lui Iisus. Cele mai cunoscute melodii asociate acestui ritual sunt ”Steaua sus răsare”, iar spre diferență față de alte colinde transmise oral din generație în generație, aceste cântece au fost compilate într-o carte scrisă de Anton Pann.

Theatrul Popular Vicleimul

Vicleimul reprezintã o formã popularã teatralã ce ilustreazã naşterea lui Iisus. Inspirat din literatura bisericească şi având elemente din tradiţia colinţatului cu măşti, acest obicei reînvie povestea naşterii printr-o reprezentare artisticã. O altã formâ popularâ este cea a Iroziilor care include personaje precum împărăteasa Herodias şi magii veniţi să-l venereze pe pruncul Iisus.

Ceremonia Caprei – Un Obicei Stravechi

Ceremonia caprei se desfâşoară între Crâciun Ă®şi Anul Nou . Numele variază regional – cerb in Hunedoara si capra in Moldova si Ardeal – iar in Muntenia si Oltenia aceasta poartă denumirea brezaia. Capra este acompaniată întotdeauna de o ceată zgomotoasă formatâ din läutari care acompaniază dansurile specifice ale caprei prin ritmuri vesele şi coregrafie originală; cercetătorii considerând că acest dans are rădâcini adânci în ritualurile antichității dedicate renaşterei divinităților.

Pregătiri pentru Seara Magica a Naşterii Domnului

Pentru mulți români primul cântec intonat acasă ajungerea Ajunului Craciunuluise numeşte „colinda” . Aceasta are rol ceremonial prin invocarea trezirii gazdelor pentru întâmpinarea mesajelor legate despre naştere lui Hristos:

„Sculaţi sculaţi boieri mari/ Florile dalbe/ Sculaţi voi români plugari/ C-aveţi vincolinda-tori…”

Refrenele ca „Florile dalbe” au astazi o valoare simbolică profund legată atât tradițiile cât şi spiritualitatea comunităților locale.

Tradiții de Crăciun: Colindatul și Obiceiurile din Transilvania

Colindatul, o practică străveche, își are rădăcinile într-o formulă magică asociată cu atingerea colindatului cu o ramură înflorită de măr. Această ramură simbolizează energia și vigoarea, având paralele cu obiceiul sorcovitului din noaptea de Anul Nou.

Primirea Colindătorilor

După ce colindătorii își încheie serenada la fereastră, gazda îi invită să intre în casă. Primul colind interpretat este cel dedicat mesei de Crăciun, care abundă în bunătăți tradiționale precum colaci, nuci și mere. Acest colind are rolul de a asigura belșugul pentru anul următor prin bogatele ofrande alimentare așezate pe masă. Apoi urmează un alt colind important adresat gazdei, iar grupul continuă să cânte pentru fiecare membru al familiei.

Darurile Tradiționale

Colacul oferit colindătorilor reprezintă un simbol al prosperității. Liderul grupului mulțumește gazdei pentru daruri primite.

Ceremonii Locale în Transilvania

În dimineața Ajunului, copiii se adună în grupuri formate din opt sau noua membri și pornesc într-un alai festiv prin sat. Fiecare capăt al satului trimite câte un grup de copii care sunt întâmpinați inițial doar de băieți înainte ca fetele să fie invitate. Gospodarii le aruncă mere din curte ca parte a ritualului; femeile contribuie cu „colindrești” (o formă specificată de plocon) și fructe. Copiii se întrec apoi să adune aceste daruri.

Ceremoniile Colindei

Bărbații tineri organizează echipele pentru a merge la colinde după copii. Aceștia se pregătesc cu câteva săptămâni înaintea Sfintei Sărăbători alegând o singură echipaj pe sat care va vizita gospodăriile locale. La conducerea acestora se aflăm vătăful mare – ales dintre cei mai isteți tineri dintr-o familie respectabilită – care coordonează activitatea grupului și ține evidența darurilor primite.

Pasiunea Colinzilor

Pentru începutul ceremoniilor religioase, primul loc unde se cântăm este acasă la preot pentru dezlegarea posturilor. Ulterior, echipa continuu vizitele către celelalte gospodării ale satului; când ajung la ușa unei case, ei interpretează melodii specifice până când sunt invitați să intre.
Dacă nu primesc răspuns pozitiv până la finalizarea unui anumit număr de versuri (de obicei trei sau patru), aceștia anunță că nu sunt bineveniți printr-un refren specific: „Bureți pe pereți”.

Sfârșitul Sfintei Sărăbători

A doua zi după Craciun marchează începutul jocurilor organizate acasă la gazde unde participanții poartã nãframe si panglici tricolore si merg sa invite fetele si feciorii la horã.
A treia zi este dedicată muzicii bisericești unde toţi tinerii participã împreuna iar in cea dea patra zi are loc ceremonia finalizării celebrării Craciunului şi reîntâlnirea fetelor pentru jocuri festive.
(Sursa: Agenția Naționalǎ de Presǎ AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulțiRevista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentareaNews24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel RusenDolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș