România trebuie să își respecte angajamentele din parteneriatul strategic cu Statele Unite și să mențină o poziție fermă, dar defensivă, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Fostul consilier prezidențial Cristian Diaconescu și diplomatul Doru Costea explică riscurile implicate de acest război și, mai ales, cine are de câștigat dincolo de aparențe.
O mișcare pur defensivă
Sprijinul oferit de România face parte, în primul rând, din angajamentele asumate în relația cu Statele Unite și în cadrul NATO. Până la urmă, ce altceva ar putea face o țară membră a Alianței? Cristian Diaconescu subliniază că nu este vorba de o postură agresivă la adresa Iranului, ci de consolidarea unui parteneriat strategic. E drept că orice mișcare militară în regiune naște controverse.
„Din punctul de vedere al României, trebuie spus de la bun început, acest sprijin defensiv intră în pachetul de înțelegeri extrem de importante pentru România în relația cu Statele Unite. Deci, înseamnă să dai conținut parteneriatului strategic”, afirmă Diaconescu. El adaugă că „răspunsul Bucureștiului față de aceste amenințări, chiar dacă unii găsesc elemente de nuanță în ceea ce a transmis Ministerul de Externe de la Teheran, nu poate primi decât un singur răspuns. În condițiile în care există un anume tip de amenințare, răspunsul unui stat puternic este unul proporțional. România nu are a da explicații în ceea ce privește componentele de descurajare și apărare pe care noi le-am convenit în Alianța Nord-Atlantică. Și poziționarea strategică a României, în mod clar, presupune sprijinul partenerilor noștri, care, la rândul lor, primesc suportul României. Din această perspectivă, nimic din dezvoltările militare nu presupun în acest moment o dimensiune agresivă la adresa Iranului”.
Suport pe termen lung?
Reacția autorităților de la București a fost promptă, un detaliu notat de fostul consilier prezidențial. „Am reacționat în timp real la această solicitare din partea SUA”, a precizat acesta. Numai că discuția merge mai departe de un sprijin punctual.
Se pare că există posibilitatea ca acest suport să devină permanent, depășind orizontul inițial de 90 de zile. „Ar urma, în înțelegere, aceleași logici strategice, după părerea mea, ca acest suport să depășească cele 90 de zile și să rămână permanent în România. Din punctul de vedere al Orientului Mijlociu, în sens larg, ar trebui, clar, să punem la dispoziție toată capacitatea de răspuns politic, o diplomatic recunoscută față de România”, a completat Cristian Diaconescu.
Cine câștigă și cine pierde
Dincolo de mișcările strategice, mizele economice sunt uriașe. Iar marile puteri sunt afectate diferit de conflict, explică diplomatul Doru Costea. China, de exemplu, pare să fi anticipat criza, profitând de prețurile scăzute din trecut pentru a-și face rezerve de petrol.
„China nu are o problemă, e asigurată pentru trei luni, și-a asigurat consumul pe trei luni, pentru că în perioada în care petrolul era jos, au fost destul de înțelepți încât să cumpere și și-au asigurat în felul ăsta rezerva necesară. Trei luni nu înseamnă mult pentru un gigant cum este China, dar este o perioadă decentă, să zicem așa”, a detaliat Costea.
Dar Rusia?
Aici lucrurile stau complet diferit. „Rusia, în schimb, n-are decât de câștigat. Și se vede deja. Adică în momentul în care a primit, dacă nu mă înșel, deja două scutiri succesive de sancțiuni”, arată diplomatul. Practic, Moscova profită din plin de situație.
„Spuneam de profitul Rusiei de pe urma acestui război. Avem și aici un win-win pentru Rusia. Pe de altă parte, ridicarea problemei, problema aprovizionării cu energie încă mai sus pe lista presiunilor asupra statelor europene. Dar și relațiile transatlantice, care deja au fost supuse unei presiuni nemaivăzute din cauza Rusiei și a agresiunii ei. Acuma mai primesc un imbold, dacă mai crește cu câteva grade presiunea în urma situației din Golf”, a încheiat Doru Costea.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
LylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe față
Revista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente grave
News24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 lei
Dolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027