Producția internă de energie a României a înregistrat un declin de 2,3% în primul trimestru din 2026, pe fondul unei contracții abrupte a consumului casnic. Datele oficiale indică o scădere de 9,2% a cererii din partea populației, o dinamică ce remodelează rapid balanța comercială a sectorului energetic național.
Dincolo de cifre, miza reală se joacă pe piața de export și în structura de costuri a operatorilor. Când consumul intern scade (vezi contracția de 2,2% a consumului final de energie electrică la nivel național, până la 12,822 milioane de kWh), excedentul generat de producția verde trebuie direcționat extern. Iar aici, producătorii locali au reacționat prompt, exporturile de energie electrică sărind cu 13,9%, până la 3,660 miliarde de kWh.
La prima vedere, sistemul energetic pare că traversează o perioadă de optimizare forțată. Anul trecut, analizele se concentrau pe capacitatea rețelelor de a prelua noile parcuri fotovoltaice. Acum, Forbes a relatat luni dimineața că resursele totale de energie electrică au urcat totuși cu 2,6%, atingând 18,213 miliarde de kWh, chiar și într-o piață internă anemică, unde economia și-a redus consumul cu 0,1%.
Salt masiv pe hidro și regenerabile
Și totuși, cum se explică această creștere a resurselor în plin declin al consumului intern? Răspunsul stă în hidrologie și dispecerizarea eoliană.
Producția din hidrocentrale a marcat un avans spectaculos de 38,3%, livrând în sistem 3,772 miliarde kWh. E drept că și eolianul a performat peste mediile multianuale, cu o creștere de 18% (1,904 miliarde de kWh), în timp ce panourile fotovoltaice au generat 774,1 milioane de kWh (+10,7%).
Dar ce se întâmplă cu producția clasică? Aici vedem un recul tehnic asumat. Termocentralele au produs 5,053 miliarde de kWh, în scădere cu 3%, un procent identic de declin fiind raportat și de centralele nuclearo-electrice (2,864 miliarde de kWh).
Costul ascuns al dezechilibrelor din rețea
Cifrele vorbesc de la sine.
Avem resurse de energie primară de 7,909 milioane tone echivalent petrol (în scădere cu 258.500 tep față de anul anterior) și importuri diminuate cu 4,1%, la 3,793 milioane tep. Numai că, în acest peisaj aparent favorabil balanței comerciale, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut masiv, cu 21,9%, atingând 1,731 miliarde de kWh (un indicator direct proporțional cu volatilitatea surselor regenerabile introduse în sistem).
Problema se mută acum pe masa operatorilor de distribuție și transport. Până la publicarea rapoartelor financiare detaliate ale Transelectrica în săptămânile următoare, rămâne neclar cine va suporta integral costul acestor pierderi tehnologice majorate dintr-un sistem care produce mai mult decât poate consuma intern.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCarnea lăsată pe blat nu devine sigură prin recongelare. Cum o dezgheți corect
News24CNAIR nu sancționează transportatorii blocați de defecțiunile TollRo până la remediere
Dolce SportRomânia a terminat pe locul 17 în ambele secțiuni ale Olimpiadei de Șah
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
BravonetDenise Rifai ar negocia revenirea la TV cu Antena Stars, după un singur sezon la „Furnicuțele”
LylaHoroscop 1 octombrie 2026. Capricorn și Vărsător pun ordine în planuri și bani
