Războiul din Iran a aruncat India într-o criză națională de gaz petrolier lichefiat (GPL). În cea mai populată țară din lume, care importă peste jumătate din necesar prin Strâmtoarea Ormuz, sute de oameni stau zilnic la cozi interminabile pentru o butelie. Mulți se întorc acasă cu mâinile goale, forțați să găsească soluții de supraviețuire.
Cozile disperării și gătitul pe lemne
Monika Devi este doar unul dintre milioanele de indieni afectați. De o săptămână, se trezește la ora trei dimineața, își ia butelia goală și se așează la coadă pe o stradă îngustă din Noida, un oraș-satelit al capitalei New Delhi. Așteaptă, alături de alte peste 200 de persoane, un camion de distribuție care nu mai vine. Va pleca din nou cu mâna goală.
„Gătim cu lemne. Este singura alternativă pentru a ne hrăni copiii”, spune Devi, care la 50 de ani face curățenie în case pentru 6.000 de rupii pe lună (aproximativ 65 de dolari).
Povestea ei nu este singulară. Vivek Yadav, un tânăr de 22 de ani care lucrează într-o fabrică de textile, spune că familia sa a rămas fără gaz de două săptămâni. De atunci, a petrecut ore în șir la coadă, în zadar. „Nu pot merge la muncă, aşa că a trebuit să împrumut bani de la un prieten pentru ca familia mea să poată supravieţui. În loc să mâncăm patru roti (pâini), mâncăm două”, se plânge el.
Guvernul neagă criza, piața neagră explodează
Oficial, Guvernul de la New Delhi a încercat să protejeze populația de 1,4 miliarde de locuitori menținând prețul unei butelii la aproximativ 900 de rupii (9,72 dolari). Autoritățile neagă vehement existența unei penurii, iar compania de stat Indian Oil Corp a îndemnat oamenii să „ignore zvonurile”.
Numai că, în Noida și în restul țării, realitatea din stradă contrazice flagrant comunicatele oficiale. Pe fondul haosului, piața neagră a explodat. Cei care își permit cumpără butelii de la vânzători informali, care cer prețuri de până la patru ori mai mari decât cel reglementat. V-ați gândit vreodată cum e să plătești de patru ori mai mult pentru un bun esențial? E drept că autoritățile au reacționat, efectuând peste 3.000 de raiduri doar în ziua de luni și 1.200 de inspecții surpriză la distribuitori.
Până la urmă, mecanismul e simplu, așa cum îl explică Shishir Priyadarshi, președintele Fundației de Cercetare Chintan și fost director al Organizației Mondiale a Comerțului: „Războiul restricţionează oferta, iar plafonarea preţurilor limitează răspunsul pieţei. Când ambii factori sunt combinaţi, penuriile devin inevitabile, iar pieţele informale intervin pentru a satisface cererea”.
Cei bogați au gaz, săracii împrumută bani
Criza nu îi afectează pe toți în mod egal. „Cei mai săraci sunt cei mai afectaţi”, subliniază economistul Santosh Mehrotra, profesor la Universitatea din Bath. Explicația este simplă: cei bogați locuiesc de regulă în cartiere racordate la rețeaua de gaze, iar clasa de mijloc își poate permite să păstreze câteva butelii de rezervă.
O criză resimțită diferit.
La coada din Noida, oboseala și căldura alimentează frustrarea. Unii dau vina pe guvern, alții pe Iran sau pe Statele Unite. Toți sunt însă de acord că țara nu a mai traversat o astfel de criză energetică de decenii. „Situaţia este mai gravă decât în timpul pandemiei”, se plânge Fayazul Haque, în vârstă de 63 de ani.
Un semnal de alarmă pentru India
Și totuși, guvernul încearcă să gestioneze situația. De la începutul războiului din Iran, șase nave indiene au reușit să traverseze Strâmtoarea Ormuz, iar diplomația lucrează pentru a asigura comerțul cu combustibil. Însă vulnerabilitatea a fost expusă.
„Conflictul cu Iranul a demonstrat fragilitatea logisticii energetice globale, în special pentru ţări precum India, care depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu”, afirmă Priyadarshi.
În India anului 2026 (o țară profund digitalizată), unde poți rezerva o butelie de gaz în câteva secunde de pe telefon, criza globală îi obligă pe oameni să gătească cu crengi uscate. O realitate dură, care, în opinia expertului, ar trebui să funcționeze ca un avertisment serios. „Această criză ar trebui să servească drept un semnal de alarmă”, conchide Priyadarshi.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Consorțiul lui Todd Boehly intră în cursa pentru Petrotel și benzinăriile Lukoil din România
Dolce SportASA Târgu Mureș a revenit de la 0-2 și a învins-o pe CS Dinamo cu 4-3 în Liga 2
GetPonyNissan Pixo revine ca electrică de oraș cu 259 km autonomie. Prețul de bază ar urma să fie sub 20.000 de euro
BravonetPepe trece la Kanal D după 13 ani la Antena 1 și prezintă un concurs de cupluri cu premiu de 25.000 de lei
LylaTrauma din copilărie a fost asociată cu riscuri la 18 ani, dar nu decide viitorul adolescentului
Revista IoanaPoți avea deficit de fier cu hemoglobina normală. Noile praguri care schimbă evaluarea
