Criza spitalelor mici – videle are 60.000 de pacienți dar nu găsește medici

Spitalul Orășenesc Videle, din județul Teleorman, deservește oficial o populație de 60.000 de pacienți din oraș și 19 comune arondate. Anul trecut, peste 18.000 de oameni au fost tratați aici, iar numărul internărilor a depășit 3.000. Dincolo de cifre, unitatea sanitară se luptă pentru supraviețuire, prinsă între un deficit acut de personal și dificultăți financiare majore, probleme ce vor fi dezbătute pe 24 martie la Healthcare Forum 2026, în București.

Lipsa medicilor, o problemă critică

Managerul spitalului, Simona Mocanu, pune degetul pe rană și identifică trei mari categorii de probleme. E drept că situația nu e unică, majoritatea spitalelor mici, de gradul IV, confruntându-se cu aceleași provocări. Numai că la Videle, lucrurile au ajuns într-un punct critic.

„Cea mai mare problemă, în acest moment, și care creează reale dificultăți în desfășurarea actului medical este deficitul de personal medical. Ca multe alte spitale mici, și Spitalul Videle se confruntă cu o lipsă acută de medici specialiști”, declară Mocanu. Deși unitatea se află la doar 60 de kilometri de București și scoate constant posturi la concurs, medicii tineri preferă centrele universitare mari. De ce? Pentru că acolo găsesc dotări mai bune și mai multe oportunități în carieră.

Iar această vulnerabilitate are consecințe directe. „Obligă spitalele mici să funcționeze cu un număr minim de medici, precum și cu specialități aprobate în structură, neacoperite cu personal calificat, aceste aspecte conducând invariabil la scăderea adresabilității pacienților către spital și, implicit, la imposibilitatea realizării contractului cu CAS Teleorman, singura sursă de finanțare a unității sanitare”, explică managerul. Specialități esențiale precum A.T.I., Medicină Internă, Pediatrie, Neurologie sau Diabetologie sunt deficitare, punând o presiune enormă pe întreaga activitate.

Finanțare sub presiune constantă

A doua mare problemă este legată de dificultățile financiare. Spitalul depinde exclusiv de contractul cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Când acest contract nu poate fi realizat din lipsă de medici, cheltuielile ajung să fie mult mai mari decât veniturile. Rezultatul? Datorii semnificative către furnizorii de medicamente, reactivi sau utilități.

Pe lângă asta, statutul de SRL al spitalului a adus alte bătăi de cap. Unitatea nu a putut încheia acte adiționale pentru decontarea normei de hrană, legislația permițând acest lucru doar spitalelor publice. O altă lovitură financiară a venit după ce Spitalul Județean Alexandria a desființat Compartimentul de Primiri Urgențe de la Videle. Acum, serviciile medicale oferite în camerele de gardă nu mai sunt acoperite de contractul cu CJAS, generând un deficit uriaș.

O situație complicată.

În structura spitalului sunt aprobate patru linii de gardă (Chirurgie Generală, Medicină Internă, Obstetrică-Ginecologie și Pediatrie), dar există un deficit major de specialiști care să asigure gărzile la Medicină Internă și Pediatrie.

Ce își doresc medicii pentru a veni la Videle?

Și atunci, cum pot fi convinși medicii să vină într-un spital mic, la 60 de km de Capitală? Discuțiile purtate de conducere cu potențiali candidați au scos la iveală o listă clară de cerințe, deloc extravagante:

• aparatură performantă pentru diagnosticare rapidă și exactă;
• siguranța că gărzile sunt plătite la timp și integral;
• acces la cursuri de perfecționare asigurate de angajator;
• decontarea transportului și a cazării;
• permisiunea de a lucra, de exemplu, 4 zile la Videle și o zi într-un spital mare din Capitală;
• plata salariului la timp;
• asigurarea personalului suficient pentru a sprijini actul medical.

În acest context, achiziția de aparatură modernă nu mai este o preferință, ci o necesitate. „În momentul de față, prioritatea zero este dotarea blocului operator cu aparate de anestezie de generație nouă”, subliniază Simona Mocanu. O astfel de investiție ar crește precizia diagnosticului, calitatea actului medical și ar ajuta la atragerea personalului calificat.

Pacienți mulți, resurse puține: perspectiva chirurgului

Dr. Ramona Boghianu, medic chirurg la Spitalul Videle de 17 ani, face naveta din București pentru a lucra în orașul natal. Ea descrie o realitate socială dură. „Este o zonă defavorizată și foarte îmbătrânită, în care pacienții sunt, de cele mai multe ori, lăsați singuri, familiile lor fiind plecate la muncă fie în orașe mai mari, fie în străinătate”, spune medicul.

Din cauza faptului că medicina primară și asistența socială „lasă mult de dorit”, pacienții ajung la spital pentru afecțiuni care ar putea fi tratate în cabinetele medicilor de familie. Mai mult, județul are mulți neasigurați, care aglomerează camerele de gardă. Dr. Boghianu a constatat și „o incidență foarte mare a cazurilor de TBC”.

Pentru a-și putea desfășura activitatea mai bine, medicul chirurg consideră necesară înființarea unui compartiment de cardiologie și a unuia de neurologie, dotarea cu aparatură modernă și implicarea autorităților locale pentru atragerea de fonduri. Întrebată ce o motivează să continue, răspunsul este scurt și direct.

„În primul rând, faptul că îmi place meseria. În rest…”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyEnergia pentru 100 km cu o electrică poate ajunge la 5 lei în România, cu panouri proprii și stocareBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCazul Cornell aduce în discuție cum îi învățăm pe băieți să intervină când un coleg face răuRevista IoanaOuăle cu etichetă ecologică nu garantează mai mulți nutrienți. Ce verifici pe ambalajNews24Un bărbat de 65 de ani a primit la Floreasca o valvă cardiacă fără operație pe cord deschisDolce SportRomânia coboară pe locul 58 FIFA, un minim istoric după patru eșecuri consecutive